Speciile de paducel, Crataegus monogyna şi Crataegus laevigata sunt răspândite în întreaga Europă. Acestea cresc în sud-estul ţării în zona de deal şi de munte, în liziere de pădure, în straturile luminoase de arbuşti ai pădurilor, formând tufărişuri, pe versanţi însoriţi, ajungând până la altitudinea de 1400 metri.

BOTANICAL DESCRIPTION

• Este un arbust spinos, uneori arborescent;
• Are rădăcină rămuroasă;
• Tulpina este neregulată, mult ramificată;
• Scoarța are un ritidom solzos, brun-cenuşiu, lujerii sunt brun-verzui, glabri, lucitori, prevăzuți cu spini de cca. 1 cm, aşezaţi alături de muguri;
• Frunzele sunt rombic-ovate, cu 3-7 perechi de lobi seraţi pe margine, pe fața superioară glabre, verzi lucitoare, pe dos ceva mai deschise la culoare;
• Florile sunt albe, sub formă de bucheţele (înfloreşte în lunile aprilie-­iunie);
• Fructele sunt poame drupacee, ovoide sau sferice, roşii, cărnoase, cu gust dulceag, fainoase după căderea brumei;

PRODUSUL MEDICINAL

• Florile şi frunzele (Crataegi folium cum flore);
• Fructele (Crataegi Puctus);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Florile şi frunzele se recoltează la începutul înfloririi (sfârşitul lunii mai);
• Fructele se recoltează fără codiţă când devin roşii, din septembrie până în noiembrie;
• Totul se usucă la umbră în strat subţire, de preferinţă în poduri acoperite cu tablă, bine aerisite;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Florile și frunzele de paducel conţin 1-3% proantocianidine oligomerice (leucoantocianidină, picnogenol), flavonoide monomerice (hyperozidă, quercetină, şi vitexin-rhamnozidă), acid crategic, amine biogenice (dimetilamină, trimetilamină, etilamină, izobutilamină, colină, acetilcolină), acizi triterpenici pentaciclici (acizii ursolic, oleanolic, crategolic, acantolic, neotegolic)ș acizi polifenolcarboxilici (cafeic, clorogenic), steroli ((3-sitosterol), urme de ulei volatil, purine, flobafene; ulei volatil, taninuri, săruri minerale și acid ascorbic;
• Fructele au o compoziţie asemănătoare cu cea florilor şi frunzelor cu deosebirea că fructele sunt mai bogate în pectine decât frunzele. Acestea mai conţin taninuri de natură catechică, antocianozide, purine, acizi tartic, ursolic, citric, oxalic, ascorbic, nicotinic, clorogenic; colină, acetilcolină, sorbitol, fructoză, glucoză, zaharoză, ulei gras și substanţe minerale;

WHAT ARE ITS THERAPEUTIC PROPERTIES

• Păducelul are acţiune vasodilatatoare coronariană, hipotensivă, sedativă, utilizându-se cu mult succes în tratamentul sclerozei coronariene şi cerebrale (geriatric), în angină pectorală precum și în insuficiența cardiacă;
• Extactele din păducel au o acţiune inotrop pozitivă şi antiaritmică, îmbunătăţesc circulaţia miocardică şi coronariană, îmbunătăţesc contractabilitatea miocardului, au un efect euritmic în unele cazuri de instabilitate electrică a inimii, măresc toleranţa miocardului la deficienţa de oxigen, măresc debitul cardiac, reduc rezistenţa vasculară periferică, îmbunătăţesc performanţa cardiacă şi tensiunea arterială;
• Flavonoidele şi proantocianidinele oligomerice sunt considerate a fi constituenţii responsabili în cea mai mare măsura pentru acţiunea farmacodinamică;
• Proantocianidinele oligomerice sunt răspunzătoare de acţiunea coronarodilatatoare, inotrop pozitivă, antiaritmică şi hipotensivă, acţiune dezvoltată şi de flavonoide, care au în plus acţiune diuretică şi spasmolitică;
• Aminele au o acţiune antihipertensivă, iar acizii triterpenici pentaciclici stirnulează sinteza de colagen solubil contribuind la regenerarea epiteliului vascular;
• Extractul de păducel a demonstrat efecte pozitive cronotropice, dromotropie la fel ca şi efecte negative bathmotropice;
• Studiile farmacologice au demonstrat că efectul global al extrasului din păducel este mult mai important decât acela al constituenţilor săi individualizaţi;
• În afara acţiunii complexe asupra aparatului cardiovascular preparatele din flori, frunze şi fructe de păducel mai au si acţiune diuretică, spasmolitică, antiinflamatoare si sedativă;

MOD DE UTILIZARE

• For cardiopatia ischemică, afecţiuni cardiace cu substrat nervos, hypertension, hipotensiune arterială, aritmii cardiace, nevroze cardiace, angină pectorală, pentru calmarea sistemului nervos, hipertiroidie, ateroscleroză, emotivitate excesivă, stări de excitabilitate cu artimie marcată, anxietate și nervozitate este indicată tinctura din fructe, flori şi frunze, infuzie, decoctul sau pulberea;
• Extractele din păducel se administrează în insuficienţa cardiacă stadiile I şi II (după NYHA), angină pectorală, bradiaritmie şi nevroză cardiacă. În asociere cu alte extracte vegetale se mai folosesc în tratamentul hipertensiunii arteriale, aterosclerozei, formelor uşoare de insomnie. De asemenea, există un cumul de acţiune între extractele de păducel şi glicozidele digitalice, ceea ce face posibilă (în cazul asocierii în preparate medicamentoase), reducerea până la 50% a dozelor de heterozide digitalice;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie (din frunze și flori)

• O linguriţă de produs la 200ml de apă;
• Se beau 3-4 căni pe zi, înainte de mese, timp de câteva săptămâni;

Tinctură (din frunze, fructe sau flori)

• 20% în alcool de 70^°;
• Se iau câte 15- 20 picături de 3 ori/zi cu o jumătate de oră înainte de mese;
• Pentru boli de inimă de origine nervoasă se iau 30-50 picături de 3 ori/zi;
• În caz de migrene se iau 10 picături de 3 ori/zi;
• Pentru angină pectorală, se iau câte 20 picături de tinctură de 3 ori/zi în timpul crizei şi câte 15 picături de 3 ori/zi preventiv;
• În caz de insomnie, se iau 15 picături de tinctură seara înainte de culcare;

SIDE EFFECTS

• Nu se cunosc;

INTERACTIONS

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICATIONS AND PRECAUTIONS

• Se recomandă ca la copii şi la femeile care alăptează administrarea preparatelor pe bază de păducel se facă sub supravegherea unui specialist în firoterapie;

TOXICITY:

• No toxic effects known.

BIBLIOGRAPHY

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.