Salcamul japonez: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare
Sacamul japonez (Sophora japonica) este un arbore originar din China, Coreea şi Japonia. sSe cultivă prin parcuri şi pe marginea şoselelor.
BOTANICAL DESCRIPTION
- Tree that can reach a height of 20-30 m;
- The short stem with the smooth bark of a dark green, later gray-yellow I a deeply furrowed, longitudinal rhytidoma; round and dense crown with divergent branches without spines; Leaves, similar to acacia, odd-penatcornpuse, 15-25 cm with 7-11 smaller leaflets, ovate and sharp at the tip dark green and glossy on the face and sharp at the tip;
- The flowers are white-yellow, smaller than those of acacia, grouped in erect panicles, 15-30 cm, fragrant plaque (Blooms in July-August);
- The fruits are pods, with strangulations between the seeds;
PRODUSUL MEDICINAL
- Flower buds (Sophorae immature flos);
- Leaves (Sophorae folium);
- Fruits (Sophorae fructus);
CUM SE RECOLTEAZĂ?
- The flower buds are harvested at the beginning of their formation (July);
- The inflorescences are cut first and then the buds come off;
- It dries in the sun or in attics covered with tin and sheds.
CARE SUNT COMPUȘII BIOLOGIC ACTIVI?
- Salcamul japonez conţine derivaţi flavonici (rutin, rutinozida quercetolului, 3-ramnoglucozida quercetolului; quercetol), glicozide ale betulinolului şi soforadiolului (alcoli triterpenici pentaciclici), dizaharida soforoză (2-O-B-D-glucopiranozil-D-glucoza) izolată şi din fructele speciei, mucilagii, pectine;
- Rutoside in flower buds can reach a concentration of 15-30%;
- Rutozida se mai găseşte şi în pericarpul fructelor 4-11%, seminţele 0,5-2%, frunzele tinere 5-6%;
- The seeds also contain genistein, tectorigenin, tectoridin, etc. A lectin which is a glycoprotein was isolated from Sophora japonica seeds;
WHAT ARE ITS THERAPEUTIC PROPERTIES
- Florile şi bobocii florali au acţiune anticolesterolemică, antiinflamatoare, hemostatică, antispasmodică, diuretică, emetică, emolientă, febrifugâ, hipotensivă, abortivă, antibacteriană, purgativă, stiptică și tonică;
- Rutozida are aceleaşi proprietăţi ca şi vitamina P, măreşte rezistenţa vaselor capilare şi diminuează permeabilitatea lor, prin aceasta are un rol deosebit în metabolismul hidric şi ionic; de asemenea rutina intervine în procesele redox din organism şi in metabolismul glucidic; are rol protector pentru vitamina C (vitamina C favorizează acţiunea rutinei);
- Rutozida inhibă activitatea hialuronidazei, prin etanşeizarea peretelui vascular, prin îndesirea fibrelor proteice ale acestuia;
- Salcamul japonez manifestă și o acţiune antiinflamatoare şi previne apariţia edemelor în afecţiunile venoase, prin inactivarea radicalilor liberi de oxigen, prin inhibarea agregării trombocitelor şi eritrocitelor, prin blocarea a ciclooxigenazei, cât şi a lipoxigenazei implicate în metabolismul prostaglandinic;
- Permeabilitatea crescută a capilarelor (care este datorată degradării învelişului de colagen, presiunii crescute şi modificărilor de endoteliu capilar), determină apariţia edemelor;
- Rutozida şi quercetolul (prezente de altfel în toate legumele şi fructele colorate în verde, galben, galben-portocaliu) sunt eficiente în tratamentul unor afecţiuni inflamatorii intestinale cronice (boala Crohn, colită ulcerativă). Rutozida are de asemenea acţiune spasmolitică, anticonvulsivantă şi hipocolesterolemiantă;
- Rutinul este un valoros agent hipotensiv;
- Cvercetolul, are de asemenea acţiune capilaro-protectoare, creşte volumul sistolic şi dilată vasele coronariene;
- Păstăile cu seminţe au acţiune abortivă. Seminţele au acţiune emetică şi hemostatică, utlizându-se în tratamentul hemoroizilor, hematuriei, sângerări uterine, constipaţie, senzaţii de sufocare, ameţeală, iritaţia ochilor, durere de cap şi hipertensiune. Frunzele, au acţiune laxativă si antispasmodică. Ele sunt utilizate în tratamentul epilepsiei şi convulsiilor;
MOD DE UTILIZARE
- Bobocii florali de salcâm japonez se folosesc la prepararea rutinei (industrial) care se administrează oral sau parenteral;
- Rutozida și derivaţii săi se utilizează în edeme cardiace, insuficienţă hepatică, în hemoragiile datorate fragilităţii capilarelor (boala Barlow, difterie, scarlatină, tumori care sângerează, ş.a.);
- It is also used in ophthalmology as an adjunct in retinal hemorrhage, acute and chronic purpura, hemoptysis, glaucoma, diabetic retinopathy, venous insufficiency (varicose veins, thrombophlebitis), hemorrhoids.;
- It is administered as an adjunct in the prevention of possible stroke, hypertension, atherosclerosis and diabet;
- Buds, flowers and pods are used in the treatment of various pains, including internal bleeding, peripheral circulatory failure, paraziţi intestinali;
- Frunzele tinere şi florile se pot utiliza sub formă de ceai;
- Seed decoction can be used in treatment of hemorrhoids, afecţiunilor oculare şi dermice;
CUM SE ADMINISTREAZĂ?
Infuzie (din flori)
- O lingură de flori la 250 ml de apă;
- Se infuzează cca. 15-20 de minute;
- Se beau 3 căni pe zi;
Macerat (din flori)
- Se macerează la rece din flori ţinute două-trei zile în miere de albine;
- Se iau câte trei-cinci linguriţe pe zi;
Tinctură (din flori)
- 1:5 în alcool de 70°;
- Se macerează timp de 10-14 zile;
- Se administreazăă câte 10-20 de picături pe zi;
SIDE EFFECTS
- Nu se cunosc;
COMBINATIONS
- Nu se cunosc;
CONTRAINDICATIONS AND PRECAUTIONS
- Salcamul japonez se va utiliza cu precauţie, deoarece are o serie de efecte toxice;
- Nu se utilizează în timpul sarcinii;
TOXICITY:
- Japanese pagoda can be relatively toxic.
BIBLIOGRAPHY
- BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
- BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
- BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
- CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
- DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,
- PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
- TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.