Maselarita: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Published in Medicinal herbs 22 January 2021

Măselarița (Hyoscianum niger) este o specie originară din Asia şi sudul Europei. Este răspândită toată Europa, nordul sudul Americii.  În România crește spontan pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, pe locuri necultivate din zona de câmpie până în cea subalpină. 

BOTANICAL DESCRIPTION

  • Este o plantă erbacee, bienală cu miros neplăcut;
  • Are rădăcină pivotantă, cu puţine ramificaţii;
  • Tulpina apare în al doilea an de vegetaţie, este erectă, cilindrică, simplă sau ramificată în partea superioară, ajungând la înălţimea de 80-100 cm;
  • Frunze bazale sunt lung peţiolate, de 5-10 cm lungime şi 3-10 cm lăţime, dens şi lung-păroase pe nervuri, alungit ovate sau eliptice, pe margini sinuat-dinţate. Frunzele tulpinale sunt alungit-ovate, sinuat lobate sau fidate, sesile, păroase pe nervuri;
  • Florile sunt sesile, grupate în vârful tulpinii sau ramurilor, caliciul este tubulos, terminat cu 5 dinţi triunghiulari, păros campanulat;
  • Corola este galben murdar cu o reţea de vinişoare violet-roşietică, păroase la exterior. Înflorește în iunie-­august;
  • Fructul este o capsulă cu numeroase seminţe, aproape negre;

PRODUSUL MEDICINAL

  • Leaves (Hyosciami folium)
  • Uneori partea aeriană (Hyosciami herba)
  • Rar seminţele (Hyosciami semen)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

  • Pentru industria farmaceutică se recoltează frunzele, toată partea aeriană sau semintele. Frunzele se recoltează la începutul înfloririi, se usucă în strat foarte subţire de preferinţă în poduri bine acrisite;
  • Se întorc de 2-3 ori/zi cu atenţie pentru a nu se sfărâma;
  • Rădăcinile se folosesc în industria farmaceutică la prepararea unor medicamente pentru sistemul nervos. Se scot din pământ toamna (deobicei la desfiinţarea culturii) şi se usucă asemeni celorlalte părţi ale plantei;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

  • Produsul vegetal conţine un complex de alcaloizi tropanici în proportie de 0,05-0,3%, reprezentaţi în principal de hyosciamină, atropină şi scopolamină sau hyoscină;
  • Seminţele au un conţinut mai bogat în glicozide flavonolice (cuercitin, rutin, kemferol), mici cantităţi de amine volatile (coline, metylpiroline, pyridine);

WHAT ARE ITS THERAPEUTIC PROPERTIES

  • Măselarița are o acţiune sedativă, hipnotică, midriatică, antispasmodică, anodină, antiinflamatoare;
  • Alcaloizii conţinuţi au efect asupra sistemului nervos parasimpatic (parasimpatolitică, relaxarea musculaturii netede şi diminuarea secreţiei glandelor exocrine, inhibare competitivă a neurotransmiţătorului acetilcolină);
  • Această acţiune este similară mătrăgunei, deşi proporţia mare de hyoscină din măselariţă produce excitare cerebrală probabil inferioară. Totuşi, se precizează că trebuie făcută o distincţie între acţiunea produsului vegetal şi acţiunea alcaloizilor principali dar şi între utilizarea produsului vegetal şi cea a principiilor active. Măselariţa, asemeni mătrăgunei sau ciumăfaiei, nu sunt utilizate ca atare în terapeutică, ci doar sub forma alcaloizilor puri condiţionaţi în diferite forme farmaceutice sau de extracte stadardizate;
  • Măselariţa are acţiune sedativă asupra sistemului nervos central. Acţiunea sedativă a măselariţei se datorează îndeosebi cantităţii mari de hyoscină. Conţinutul bogat în scopolamină (hyoscină) al produsului, determină la administrare (în funcţie de doză), un efect deprimant central, uşor hipnotic şi narcotic;
  • Acţiunile sedativă şi antispasmodică sunt apreciate în tratamentul maladiei Parkinson, deoarece reduce tremurul şi rigiditatea în faza de început a afecţiunii, în delirum tremens, în stări de excitaţie motorie şi în medicaţia preanestezică;
  • Scopolamina are un efect de elecţie prin prevenirea şi combaterea răului de mişcare (de transport) datorat unui mecanism care inhibă acţiunea centrilor vestibulari dar şi actiunii anticolinergice. În acest caz se utilizează scopolamina, administrată transdermic – aceasta are un efect de lungă durată, faţă de administrarea orală unde acțiunea este de 4-6 ore;

MOD DE UTILIZARE

Intern

  • Măselariţa este utilizată în fitomedicină ca sedativ în afecţiuni nervoase, epilepsie, maladia Parkinson, nevroze, nevrite, nevralgia de trigemen, tuse nervoasă, alienaţie mentală, convulsii, pentru spasmele tractului urinar, în special pentru dureri datorate litiazei renale;
  • De asemenea, poate fi utlizată pentru crampe abdominale, astm bronșic, bronchitis, (ţigări antiastmatice) și rheumatism. Reduce secreţiile mucoase, salivarea şi alte sucuri digestive și dilată pupilele;
  • Componentul activ este  hioscina care este uneori utilizată ca substitut pentru opium. Este utilizată în mod obişnuit ca anestezic preoperativ şi pentru răul de mişcare;

External:

  • Pentru răni produse de muşcătura de şarpe este indicat decoctul;
  • For nevralgie, sciatică, rheumatism cât și pentru reducerea durerilor se fac fricţiuni cu extract uleios de măselariţă;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Decoct

  • Se adaugă 2 linguriţe de plantă la 100ml de apă;
  • Se fierbe câteva minute după ce se răcește;
  • Se amestecă cu ulei;
  • Se fac spălături locale;

Extract uleios

  • 10 g frunze măselariţă uscate se umectează cu 10 g de alcool si 3 g de amoniac
  • Se amestecă bine şi se lasă o zi într-un recipient la temperatura camerei;
  • Se adaugă 80 ml ulei de floarea soarelui şi se fierbe timp de 3 ore pe baie de apă, agitându-se până se evaporă alcoolul şi amoniacul;
  • Se decantează lichidul şi se adaugă 3 picături de ulei volatil de levănţică la 10 ml ulei pentru parfumarea preparatului;

Extract uscat

  • Se administrează 15-60mg de trei ori/zi;

Extract fluid

  • Se administrează 0,2-0,5 ml de trei ori/zi;

Tinctură

  • 1:10 în alcool 70%,
  • Se administrează 2-5 ml de trei ori/zi;

Bromhidrat de scopolamină

  • Soluţie injectabilă cu 0,3; 0,4; 1 mg substanţă activă;

SIDE EFFECTS

  • Supradozarea determină halucinaţii, dificultăţi motorii, confuzie, narcoză, delir, comă şi chiar moartea;
  • Utilizarea pe termen lung determină instalarea amneziei;
  • Hiosciamina (1 mg s.c.) reduce capacitatea de memorare la persoanele tinere. Utilizarea acestui produs determină la aproximativ 30% din pacienţi senzaţie de uscare a gurii, iar la 15% somnolenţă. Uneori pot să apară tulburări de acomodare vizuală, midriază sau imagini neclare;

COMBINATIONS

  • Nu se cunosc;

INTERACTIONS

  • Nu se cunosc;

CONTRAINDICATIONS AND PRECAUTIONS

  • Maselarita  este contraindicată în aritmia tahicardică, femeilor însărcinate sau care alăptează şi în caz de glaucom. Se utilizează sub supravegherea unui specialist;
  • Scopalamina are aceleaşi contraindicaţii ca şi atropina. Nu se va administra persoanelor vârstnice cu ateroscleroză sau copiilor mai mici de 10 ani;

TOXICITY:

  • Toate părţile plantei verzi sau uscate sunt otrăvitoare de aceea se recoltează cu grijă şi se spală bine mâinile cu săpun după recoltare;
  • Când se lucrează cu planta uscată (indiferent ce parte a acesteia) se poartă mască la nas şi la gură, se depozitează într-un loc sigur închis;
  • Intoxicaţiile cu măselariţă se manifestă prin uscarea gurii şi gâtului, puls accelerat apoi încetinit, ameţeli, delir, agitaţie, halucinaţii, mărirea pupilei, lăcrimare. În aceste situaţii se dau vomitive şi carbune activ.

BIBLIOGRAPHY

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *