Măslinul (Olea europaea) este o specie care crește în regiunea mediteraneană din Europa și Asia de Vest, în America Centrală și de Sud, în Africa de Sud și Australia.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un arbore sau arbust cu o tulpină înaltă de 10-20 m;
• Frunze sunt lanceolate, până la alungit-ovate, opuse, întregi, pe faţa inferioară argintiu-­păroase;
• Florile sunt albe, grupate în panicule axilare. Înflorește în mai;
• Fructul este o drupă verde la inceput, apoi roșie și neagră la maturitate;
• Fructele se folosesc în alimentaţie conservate în saramură;

PRODUSUL MEDICINAL

• Frunzele (Oleae folium)
• Uleiul din fructe (Oleum olivarum)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele și scoarța se recoltează primăvara și vara;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Maslinul conţine oleoropină, oleasterol și leină;
• Uleiul de măsline conţine 75% acid oleic, un acid mononesaturat, protide, minerale, vitamine;
• Constituentul principal al fructelor este trioleina (peste 80% în uleiul de măsline italian si spaniol) şi (până la 70% în cel grecesc);

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Maslinul ajută la scăderea presiunii sângelui și îmbunătăţesc funcţia aparatului circulator. Au o acţiune diuretică şi pot fi utilizate în tratamentul cistitei;
• De asemenea, preparatele din frunze de măslin scad nivelul glucozei din sânge, ele fiind utilizate în tratamentul diabetului;
• Frunzele de măslin și uleiul de măsline au proprietăţi emoliente, colagoge, laxative, nutritive, imbunătăţesc echilibrul grăsimilor din sânge, scad presiunea sângelui și au un rol protector la nivel intestinal;
• Adăugat mediilor de cultură, uleiul de măsline, inhibă dezvoltarea unor tulpini bacteriene;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Uleiul de măsline luat împreună cu suc de lămâie se utilizează în tratamentul litiazei biliare. Uleiul de măsline are o acţiune protectoare asupra tractului digestiv, este utilizat pentru pielea uscată şi împotriva ridurilor. De asemenea, se poate utiliza în tratamentul cancerului mamar și de prostată;
• În caz de dischinezie biliară, afecţiuni hepatice (drenor hepatic şi biliar) se iau 1-2 linguri ulei de măsline, dimineaţa la trezire. Pentru afecţiunile hepatice şi biliare se ia dimineaţa pe stomacul gol câte o lingură ulei și se stă culcat 15-20 minute pe partea dreaptă, după care se ia micul dejun;
• Pentru calculi biliari și colici biliare se ia dimineaţa pe stomacul gol 100-200ml ulei, cu 1-2 linguriţe suc de lămâie);
• În caz de constipaţie spasmodică și ca antihelmintic (se iau 20-50ml de ulei de măsline dimineaţa pe stomacul gol şi în clisme, seara la culcare);
• Pentru efectul său hipotensiv, antidiabetic, diuretic  se poate ba o infuzie din frunze, (1-2 căni pe zi);

Extern

• Pentru abcese şi furuncule se folosesc cataplasme cu măsline neagre zdrobite;
• În caz de paradontoză se ung gingiile cu ulei de măsline de 2 – 3 ori/zi);
•  Pentru căderea părului se fac fricţionări ale capului cu ulei de măsline, în fiecare seară timp de 10 zile, în timpul nopţii se inveleşte capul cu un prosop;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie (din frunze)

• Se adaugă 200 ml de apă fierbinte peste o linguriță de frunze de eucalipt;
• Se fac inhalaţii cu vapori, pentru infecţii respiratorii;

Uleiul de măsline

• Se utilizează uleiul de măsline extravirgin, atât pentru uz intern cât şi pentru cel extern;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Pentru alergii reumatismale, nevrite și entorse, se pot face fricțiuni cu un unguent făcut dintr-un amestec de măsline şi usturoi (o căpăţână de usturoi pisat amestecat cu 200ml ulei de măsline care se macerează 2-3 zile;
• Pentru gută, se fac fricţiuni cu ulei de măsline amestecat cu flori de muşeţel (o parte flori la opt părți ulei de măsline, se încălzeşte pe baia de apă şi se expune la soare 4 zile, apoi se strecoară prin stoarcere;
• În caz de arsuri, acestea se ung cu ulei de măsline amestecat cu albuş de ou, bătut bine;
• Pentru crăpături ale pielii,  acestea se ung cu ulei de măsline cu glicerină, în părţi egale;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.