Schinelul (Cnicus benedictus) este o specie originară din India. Creşte în regiunea mediteraneană şi în sud-vestul Asiei. La noi se cultivă ca plantă medicinală în judeţul Prahova, Buzău și Ilvov.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este o plantă anuală;
• Are o rădăcină pivotantă de culoare albă;
• Tulpină floriferă este rigid ghimpată cu 5 muchii de culoare verzuie sau roşie brună, acoperită cu peri lânoşi, simplă sau ramificată, cu înălţimea de 0,30 -1 m;
• Frunzele tulpinale sunt alterne, alungit lanceolate de până la 30 cm, cu nervuri pronunţate dinţate, albicioase, păroase şi marginea spinos-­dinţată, de culoare verde deschis;
• Florile sunt de culoare galbenă, tubuloase, grupate în inflorescenţe, terminate într-un spin. Înfloreşte în iunie-august;
• Planta are gustul foarte amar şi mirosul uşor neplăcut, care dispare după uscare;

PRODUSUL MEDICINAL

• Partea aeriană (Cardui benedicti herba)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Partea aeriană cu frunze şi flori se recoltează pe timp frumos și se usucă la umbră în camere bine aerisite;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Schinelul conţine principii amare cu structură sescviterpenică de tip germacran (care reprezintă circa 0,25% și sut reprezentați de cnicină, artemisifolina, salonitelonid), lignalactone amare (trachelagenolul), flavonoide (derivate de kemferol, luteolină şi apigenol), ulei volatil, mucilagii, acizi graşi, triterpene pentaciclice, acid oleanolic, multiflorenol, a-amirenol, fitosteroli, acizi rezinici, taninuri și săruri de Mg, Ca şi K;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Schinelul are o acţiune tonic amar, stomahică, carminativă, febrifugă, coleretică, colagogă, hipoglicemiantă, diuretică, depurativă, vermifugă, cicatrizantă;
• Datorită principiilor sale bioactive, este un bun remediu în tratamentul anorexiei, indigestiei, colicilor, durerilor de cap, letargiei şi iritabilităţii;
• Are acţiune astringentă, fiind utilizat în tratamentul diareei;
• Schinelul are de asemenea acţiune antineoplasică, stopând formarea celulelor anormale canceroase;
• Ppoate fi utilizat de asemenea pentru a opri sângerările provocate de tăieturi (are acţiune antiseptică şi cicatrizantă);
• Schinelul poate fi utilizat în și tulburările menopauzei, cum ar fi sângerările abundente;
• Principiile sale amare au proprietatea de a îmbunătăţi digestia prin stimularea secreţiilor gastrice, de a creşte apetitul şi de a stimula ficatul şi fluxul biliar. Totodată, principiile sale amare au acţiune antimicrobiană şi stimulează funcţionarea sistemului imunitar. Cnicina are acţiune antiinflamatoare puternică, comparabilă cu a indometacinei;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• În caz de tulburări digestive (dispepsie de origine diversă, aerofagie, colici, afecțiuni digestive şi hepatice sau inapetenţă), este indicată tinctura şi vinul medicinal;
• Pentru gastrită, constipaţie, afecţiuni ale ficatului şi ale căilor respiratorii se recomandă infuzia;
• Pentru febră intermitentă, fortificarea organismului, dureri reumatice și nevralgii este recomandat vinul medicinal;

Extern

• Pentru arsuri, degerături, răni şi ulceraţii atone ale pielii sau crăpături este indicată infuzia de uz extern şi unguentul;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie

• Se adaugă 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250ml de apă;
• Se bea câte o jumătate de cană înainte de masă cu jumătate de oră ;

Infuzie (pentru uz extern)

• Se adaugă 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250ml de apă;
• Se bea câte o jumătate de cană înainte de masă cu jumătate de oră ;
• Se foloseşte sub formă de cataplasme sau băi;

Decoct (pentru uz extern)

• Se adaugă 50 g produs la 1 litru apă;
• Se uilizează pentru spălături

Tinctură

• 20% în alcool de 70-80^°;
• Se lasă la macerat timp de 10-14 zile;
• Se iau câte 40 picături înainte de mese cu jumătate de oră sau câte 2 ml de 3 ori/zi; 

Vin medicinal

• Se pune la macerat o mână de pulbere de schinel la un sfert de litru de vin;
• Se fierbe până scade la jumătate;
• Se bea câte un păhărel înaintea mesei;

Unguent

• Se ung locurile afectate de mai multe ori/zi;

EFECTE SECUNDARE

• Schinelul trebuie utilizat cu prudenţă, deoarece poate provoca alergie;

COMBINAȚII

• Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• În doze excesive schinelul poate cauza vomă;

TOXICITATE

• Cnicina este toxică, în unele situații poate provoca o puternică iritație tisulară.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.