Ce sunt OMG-urile?
Ce sunt OMG-urile (organismele modificate genetic) și cât de sigure sunt acestea pentru consumul uman?
CÂND AU APĂRUT OMG-URILE?
Alimentele care conțin organisme modificate genetic (OMG) au apărut din 1996.
La ora actuală, aproximativ 90 la sută din porumb, soia, rapiță și sfecla de zahăr cultivate în Statele Unite sunt OMG-uri. Aceste culturi conțin ADN bacterian care fac ca aceste specii să fie rezistente la erbicidele care ucid buruienile și permit porumbului să-și producă propriul său insecticid.
Aceste alimente ajung în cereale, dulciuri și alte alimente pe care le consumăm în mod regulat.
CARE SUNT EFECTELE OMG-URILOR ASUPRA SĂNĂTĂȚI ȘI MEDIULUI?
Dezbaterea cu privire la efectele OMG-urilor asupra sănătății și mediului este una controversată.
În majoritatea cazurilor, OMG-urile sunt proiectate pentru a face culturile alimentare rezistente la erbicide și/sau pentru a produce un insecticid.
OMG-urile se găsesc în mod obișnuit și în culturile din Europa și SUA cum ar fi soia, lucerna, dovleceii, papaya și canola și sunt prezente în multe din alimentele procesate pe care le consumăm. Dacă ingredientele dintr-un pachet includ sirop de porumb sau lecitină din soia, este probabil să conțină OMG-uri.
Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) și companiile de biotehnologie care elaborează OMG-uri insistă că sunt sigure, mulți susținători ai siguranței alimentelor subliniază că nu au fost efectuate studii pe termen lung pentru a confirma siguranța utilizării OMG-urilor.
CARE SUNT ARGUMENTELE PRO ȘI CONTRA ALE ALIMENTELOR CE CONȚIN OMG-URI?
Cei care sunt în favoarea OMG-urilor sunt unii fermieri, producători de alimente la nivel industrial și companii de biotehnologii agricole. Specialiștii care au adoptat această poziție susțin că aceste culturi modificate genetic reduc necesitatea erbicidelor și pesticidelor, având un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Avantajele pentru fermieri ar fi: costuri mai mici de producție, mai puține probleme cu dăunătorii, reducerea utilizării pesticidelor și randamente mai bune în comparație cu modul de cultivare convențional.
Este important totuși de precizat că există unele probleme vis-a-vis de aceste OMG-uri despre care nu prea se vorbește. Cultivarea pe scară largă a organismelor modificate genetic rezistente la erbicidul glifosat ar putea stimula și buruienile să-și dezvolte propria rezistență la acesta. O altă problemă este faptul că unele OMG-uri produc o toxină bacteriană (BT, de la Bacillus thuringiensis) iar oamenii nu au consumat niciodată această toxină în cantități semnificative, iar efectele pe termen lung asupra sănătății umane sunt necunoscute.
Până în prezent nu au apărut probleme de siguranță alimentară ca urmare a consumului de alimente din culturi modificate genetic dar unii spercialiști spun că este prea devreme pentru a observa orice impact negativ asupra sănătății umane. Totuși, unele studii pe animale au a indicat faptul că alimentele provenite din OMG-uri pot provoca leziuni ale organelor interne, încetinirea creșterii creierului și îngroșarea tractului digestiv.
CONCLUZII
Problema OMG-urilor este o chestiune controversată, cu multe întrebări fără răspuns, la ora actuală.
Din acest motiv, cel puțin până când răspunsurile nu vor fi mai clare, este recomandată evitarea acestor produse.