Leușteanul (Levisticum officinale) este o specie originară din bazinul mediteranean (unde încă se mai găseşte în stare sălbatică). În România se cultivă în toate grădinile ţărăneşti;

BOTANICAL DESCRIPTION

• Leușteanul este o plantă erbacee, perenă, legumicolă, aromatică;
• Este rezistent la temperaturi scăzute;
• Are o rădăcină pivotantă, ramificată;
• Tulpină florală este fistuloasă, glabră, dreaptă cu numeroase muchii longitudinale, ramificate în partea superioară;
• Frunzele din rozetă sunt 1-3 penat sectate, glabre, lung peţiolate;
• Frunzele tulpinale, superioare sunt mai puţin divizate, până la simplu sectate sau chiar întregi, cu teci membranoase, lucioase, mai ales pe partea inferioară;

PRODUSUL MEDICINAL

• Frunzele (Levistici folium)
• Rădăcina (Levistici radix)
• Seminţele (Levistici semen)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele leușteanului se recoltează pe timp frumos;
• Rădăcina se scoate din pământ şi se spală sub jet de apă;
• Toate părţile plantei se usucă la umbră în strat subţire;
• Fructele se recoltează toamna când s-au mâturizat și uscat;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Leusteanul conţine 0,6-1,0% ulei volatil (în jur de 70% alchilftalide care-i conferă mirosul specific, din care se pot aminiti: butilftalida, ligustilida, sedanolida sau senkiunolida), liguisticum lactonă (butilidenftalida), cumarine (bergapten, psoralen şi umbelliferonă) și acizi organici (cafeic, ferulic, angelic, izovalerianic, benzoic ş.a.);
• Din rădăcinile proaspete s-a mai izolat o poliacetilenă (falcarindiolul);

WHAT ARE ITS THERAPEUTIC PROPERTIES

• Leusteanul are acţiune diuretică, carminativă, tonic aperitivă și sedativă, hipotensoare, expectorantă și emenagogă;
• Activitățile sale farmacodinamice sunt: favorizează eliminarea clorului şi compuşilor azotati din corp, scade ușor tensiunea arterială și calmează sistemul nervos după perioade de stres, favorizează expectoratia, reglează ciclul menstrual şi diminuează durerile;
• Leuşteanul este un important diuretic şi antimicrobian, fiind folosit în mod obişnuit pentru afecţiunile tractului urinar;
• Leușteanul conține ftalide care au actiune sedativă, antispastică şi de crestere a secreţiei gastrice si salivară;
• De asemenea, este recunoscut efectul stomahic și carminativ al rădăcinii de leuştean;
• Era considerat eficient în tratamentul litiazei renale, icterului, malariei, amigdalitelor, pleureziei si furunculelor;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Leusteanul este un bun tonic pentru aparatul digestiv şi cel respirator;
•  Este indicat în tratarea edemelor renale şi cardiace, retenţie azotată, hypertension (diuretic);
• Poate fi folosit în bronchitis, traheită;
• Este un bun sedativ nervos-după perioade de stres, debilitate;
• Este recomandat în reglarea ciclului menstrual;
• Este indicat totodată pentru afecţiuni digestive (atât constipaţii cât si diarrhea, flatulenţă, indigestii, inapetenţă);

External:

• Leușteanul este indicat în durerile reumatice;
• Poate fi folosit în fortificarea copiilor debili;
• De asemenea, este indicat în tratarea ulceraţiilor tegumentare;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie (din frunze)

• Se adaugă două linguriţe frunze uscate la 200ml de apă clocotită;
• Se infuzează 15-20 de minute;
• Pentru efectul diuretic se beau 2-3 căni pe zi;
• Pentru un efect stomahic beau 1-2 căni înainte de mese;

Infuzie2 (din seminţe)

• Se adaugă ¹/2 – 1 linguriţă seminţe la 200ml de apă clocotită;
• Se lasă acoperită 10-15 minute;
• Se beau două căni pe zi;

Decoct (din rădăcină)

• Se adaugă o linguriţă pulbere rădăcină la 200m1 apă;
• Se fierbe 10- 15 minute la foc mic,;
• Se beau 1-3 căni pe zi;

Tinctură (din frunze sau rădăcină)

• Se adaugă radacină cu 20% cu alcool de 70^°;
• Se iau câte 20-25 picături de 2-3 ori/zi;

Vin (din rădăcină)

• Se adaugă 150g rădăcină de leuştean, 60 ml alcool de 70^°;
• Se pun la macerat 12 ore;
• După care se adaugă un litru de vin şi se lasă la macerat 10 zile, agitându-se zilnic;
• Se iau 3 linguri pe zi cu oră înainte de ce1e 3 mese principale;

Decoct în otet (din rădăcină)

• Se adaugă o linguriţă pulbere rădăcină la 200ml de oţet;
• Se fierbe 15-20 minute;
• Se fac frecţii pe locurile dureroase;

Decoct (din rădăcină şi seminte, pentru băi)

• Se adaugă două linguri pulbere rădăcină şi 2 linguriţe seminte;
• Se fierb 20-25 minute, la foc mic în 1 litru de apă;
• Se adaugă la apa de baie;

Preparat pentru tuse

Se prepară după cum urmează;

• 5 g rădăcină de leuştean;
• 5 g salvie;
• 20 g fenicul;
• 500 ml vin;
• Se pun plantele în vin şi se lasă 1 sau 2 zile, până ce vinul absoarbe savoarea lor;
• Se strecoară vinul şi se bea un pahar mic, încălzit, după masă;
• Dacă tusea este uşoară, nu aveţi nevoie de vin încălzit;

SIDE EFFECTS

• Furancumarinele din leuștean pot prezenta un factor de risc pentru fotoderniatoze;
• Însă utilizarea sub formă de extracte apoase (infuzie, decoct) reduce mult riscul de apariţie a acestor reacţii;

COMBINATIONS

• Pentru edeme cardiace rădăcina de leuştean se poate combina cu osul iepurelui (Ononis spinosa), rădăcină de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra); fructe de ienupăr (Juniperus communis), amestec în părţi egale, sub formă de decoct;

INTERACTIONS

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICATIONS AND PRECAUTIONS

• Este contraindicată administrarea rădăcinii de leuştean în cazul afecţiunilor renale inflamatorii, datorită efectului iritant local pe care îl are uleiul volatil;

TOXICITY:

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAPHY

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.