Cerealele integrale sunt o sursă sănătoasă de carbohidrați complecși. Cu toate acestea, unele persoane renunță la cereale precum grâu, secară și orz? Este o alegere sănătoasă?

ESTE BUNĂ DIETA FĂRĂ GLUTEN PENTRU SĂNĂTATE ȘI PENTRU SLĂBIT?

• Dietele fără gluten au fost promovate de celebrități și sportivi profesioniști ca o modalitate sănătoasă de a pierde în greutate, de a îmbunătăți starea generală de sănătate și de a crește performanța fizică. Sondajele sugerează că aproape unul din trei oameni doresc să reducă glutenul din dietele lor. Alte cercetări estimează că cei care urmau o dietă fără gluten fără necesitate medicală s-au triplat din 2010 în 2014.

• Cu toate acestea, nu există dovezi conform cărora eliminarea glutenului din dietă este, în sine, un mijloc de a avea o stare de sănătate mai bună sau că ar putea ajuta la slăbire Deoarece glutenul se află în multe alimente, este necesar să limităm consumul de pâine, prăjituri și cereale rafinate. Succesul anecdotic al dietei se poate datora consumului de alimente bogate în nutrienți cum ar fi fructe și legume, fasole, nuci, cereale integrale fără gluten, lactate și carne slabă. Ironia este că aceste alimente, pe care le recomandăm tuturor pentru o dietă sănătoasă, sunt toate fără gluten în mod natural.

CINE AR TREBUI SĂ ȚINĂ O DIETĂ FĂRĂ GLUTEN?

• Multe concepții greșite despre gluten au la origine implicarea sa în trei tulburări diagnosticate clinic care se estimează că afectează până la 8% din populație: boala celiacă, alergia la grâu și sensibilitatea la gluten nonceliac (NCGS). Glutenul este o proteină din grâu, secară și orz care nu este complet descompusă în timpul digestiei. Unele dintre aceste componente proteice ​​traversează bariera intestinală. În boala celiacă, aceste proteine ​​provoacă un răspuns imun și leziuni intestinale, singurul tratament fiind respectarea strictă a unui stil de viață fără gluten.

• Simptomele celiachiei sunt de cele mai multe ori de ordin gastric (diaree, dureri abdominale și scădere în greutate) sau non-gastrice (dureri de cap, oboseală și dureri articulare), ceea ce poate face dificilă autodiagnosticarea acestei boli. Alergia la grâu este o tulburare mediată de imunitate care determină apariția rapidă a simptomelor, inclusiv greață, vărsături și probleme respiratorii. Aceste două tulburări pot fi diagnosticate folosind analize de sânge și confirmate, în cazul bolii celiace, de o biopsie. NCGS este totuși un diagnostic de eliminare. Persoanele cu NCGS nu au boală celiacă sau inflamație, dar prezintă multe dintre aceleași simptome. Oamenii de știință nu știu încă ce cauzează NCGS (ar putea fi o altă componentă a grâului în afară de gluten), dar unii pacienți se simt mai bine după ce au urmat o dietă fără gluten.

• În aceste tipuri de tulburări, glutenul trebuie evitat. Dar, având în vedere numărul de persoane sănătoase care aleg o dietă fără gluten fără să vadă mai întâi un gastroenterolog specialist în celiachie, se pare că autodiagnosticarea conduce de cele mai multe ori la această tendință. Unii oameni elimină glutenul și se simt mai bine, de aceea consideră că nu contează dacă sunt diagnosticați cu boală celiacă sau NCGS. 

MITURI DESPRE GLUTEN EXPLICATE

Glutenul și bolile de inimă

• În timp ce multe alimente naturale fără gluten alcătuiesc o dietă sănătoasă, cerealele integrale, inclusiv grâul, sunt o sursă importantă de proteine, fibre, vitamine și minerale (în special fier și zinc). De asemenea, s-a demonstrat că boabele integrale de grâu care conțin gluten au efecte benefice asupra inflamației, nivelului zahărului din sânge și asupra activității antioxidante. Din aceste motive, consumul grâului integral a fost asociat cu un risc redus de boli de inimă. Un studiu recent publicat în BMJ privind consumul de alimente cu gluten și riscul apariție bolilor de inimă pe 100.000 de bărbați și femei timp de 26 de ani a constatat că, participanții cu cel mai ridicat nivel de consum a alimentelor cu gluten au avut un risc cu 15% mai mic de boli de inimă decât cei care au mâncat alimente sărace în gluten.

Glutenul și inflamația

• Există puține dovezi conform cărora glutenul provoacă inflamații la cei fără boală celiacă. Studiile preliminare care au constatat o creștere a inflamației este neconcludentă, fiind efectuate la cei cu tulburări gastro-intestinale subiacente și la care boala celiacă nu a fost adesea exclusă clinic. Alimente care măresc producția de gaze și pot agrava simptomele sunt numite FODMAPs. FODMAPs este un termen colectiv care include alimente bogate în fructoză (cum ar fi mere și pere), oligozaharide (grâu și ceapă), galacto-oligozaharide (leguminoase) și polioli de zahăr (sorbitol și manitol). Deoarece o dietă fără gluten este, de asemenea, săracă în FODMAP, aceasta este explicația pentru îmbunătățirea simptomelor. De asemenea, nu există suficiente dovezi că permeabilitatea intestinală este afectată de consumulul de alimente cu gluten la persoanele care nu suferă de celiachie.

Glutenul și performanță sportivă

• În ciuda afirmațiilor sportivilor profesioniști, nu există dovezi conform cărora dieta fără gluten ar crește rezistența la efort. Un studiu preliminar efectuat pe 13 bicicliști australieni competitivi sănătoși, care au fost randomizați să consume fie o dietă care conține gluten, fie o dietă fără gluten, nu a găsit nicio modificare a performanței după o săptămână în ambele diete.

Glutenul și pierderea în greutate

• În ceea ce privește dieta fără gluten pentru pierderea în greutate, nu prea există dovezi care să sprijine această ipoteză. Până în prezent, nu au fost publicate studii care să examineze efectul dietei fără gluten și impactul acesteia asupra greutății la oamenii sănătoși, iar studiile efectuate pe pacienții cu celiachie non-diagnosticată au avut rezultate mixte. Un studiu publicat în Jurnalul European de Medicină Internă a urmărit indivizi adulți nou diagnosticați timp de un an după ce a început o dietă fără gluten, constatând că 69% dintre cei care erau subponderali.
• Consumul produselor fără gluten, care conțin adesea aceeași cantitate de calorii ca și omologii lor care conțin gluten, poate fi explicația de ce unele persoane care adoptă o astfe de dietă se îngrașă. O alimentație bazată pe prăjituri fără gluten, fursecuri și alte alimente care conțin în principal cereale rafinate și amidonuri goale va avea ca rezultat deficiențe nutriționale serioase și creștere în greutate. Cercetările efectuate la pacienții cu boală celiacă au constatat că dieta fără gluten este deseori săracă în fibre și mai mulți micronutrienți (vitaminele D și B12, folat, fier, zinc, magneziu și calciu) și bogată în zaharuri adăugate și grăsimi saturate.

CONCLUZII

• O dietă „fără gluten” este departe de a fi un indicator al sănătății. Dacă bănuiți că glutenul este o problemă, căutați un gastroenterolog specializat în boala celiacă și NCGS înainte de a face schimbări dietetice.
• După ce aveți un diagnostic de specialitate din partea gastroenterologului, puteți apela la un nutriționist care vă va ajuta să adoptați stil de viață sănătos fără gluten și o dietă bine echilibrată fără risul apariției unor deficiențe nutriționale.

BIBLIOGRAFIE:

1. BENJAMIN LEBWOH și colab. 2017:Long term gluten consumption in adults without celiac disease and risk of coronary heart disease: prospective cohort study, BMJ
2. TEMPLE NJ., WILSON T., BRAY GA., 2017: Nutrition Guide for Physicians and Related Healthcare Professionals, 2nd ed. 2017 Humana Press;