Sapunarita: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 28 martie 2020

Saponarita (Saponaria Officinalis) este o specie întâlnită în flora spontană în locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgătoare, pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în zona de şes sau de deal. Uneori se cultivă în grădini ca plantă ornamentală.

DESCRIERE BOTANICĂ

Este o plantă erbacee, perenă;
Are un rizom cilindric, gros de 2 cm, târâtor, ramificat, cu mulţi stoloni şi rădăcini;
Tulpina este erectă neramificată sau puţin ramificată, cu înălţimea de 30-80 cm;
Frunzele sunt alungit-eliptice, trinervate;
Florile sunt grupate în inflorescenţe (la vârful tulpinii) de culoare roz sau albe și sunt frumos mirositoare;
Fructul este o capsulă cu caliciu persistent. Infloreşte din mai-iunie până în septembrie;

PRODUSUL MEDICINAL

Partea aeriană (Saponariae herba);
Rădacina (Saponariae rubrae radix);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

Rizomii cu rădăcinile se recoltează în lunile aprilie-mai. În această perioadă a anului, conţinutul în saponine este cel mai crescut;
După ce se scot rădăcinile din pământ se scutură bine şi se curăţă de părţile aeriene, se spală repede şi se taie în bucăti de aprox. 10 cm, apoi se usucă la soare sau în curenţi de aer, în strat subţire;
Partea aeriană se recoltează în timpul infloritului (iunie-august) şi se usucă rapid la soare;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

În rădăcină se găsesc până la 5-10% saponozide triterpenice, denumite global saporubină. Prin hidroliza saponinelor se obţine un amestec de sapogenoli dintre care cel mai important este gipsogenolul;
Studii recente au demonstrat că acidul quilaic este componenta majoră. Au mai fost izolate numeroase mono şi oligozaharide;
Partea aeriană contine glicozidul flavonic saponarina. Saponarita mai conţin rezine, mucilagii şi mici cantităţi de ulei volatil;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

Sapunarita are o acţiune expectorantă, laxativă, antihelmintică, cicatrizantă, colagogă, purgativă, depurativă si sudorifică;
Principiile active, în special din rădăcină, au acţiune fluidifiantă a secreţiilor bronşice, stimulează secreţia biliară şi filtrarea renală. Totodată, manifstă şi o acţiune antihelmintică (faţă de oxiuri);
Proprietăţile medicinale ale sapunaritei sunt datorate saponozidelor, care determină acţiunea expectorantă, Acestea au o puternică acţiune iritantă asupra mucoasei intestinale, stimulând pe cale reflexă creşterea secreţiei mucoase şi stimularea fluidificării secretiei din tractul respirator;
Sapunarita poate fi utilizată cu succes în tratamentul tusei uscate, bronşitelor şi în unele cazuri de astm;
Datorită acţiunii antiinflamatoare a saponinelor, sapunarita este utilizată ca remediu pentru gută si reumatism;
Studiile efectuate in vitro au arătat că saponinele din extractul de sapunarita inhibă sinteza de prostaglandine şi are de asemenea o acţiune analgezică;
Extractul din radacina de sapunarita favorizează debitul biliar şi are un efect favorabil asupra vezicii biliare. În cantităţi mici are acţiune laxativă;

MOD DE UTILIZARE

Intern:

Sapunarita este recomandată în tratamentul bronşitelor, tusei şi in unele cazuri în astm. De asemenea, sapunarita poate fi utilizată în tratamentul durerilor reumatice şi artritice sau în erupţiile pielii (psoriazis, eczemă, acnee şi furuncule);
În afectiuni respiratorii şi ca depurativ se utilizează extractul apos sau infuzia;
În bronşita cronică, astm, tuse; icter, colecistită, dischinezie biliară (măreşte secreţia biliară) este indicat maceratul din rădăcină;
Pentru afecţiuni hepatice sau circulaţie venoasă greoaie se poate folosi decoctul din rădăcină;

Extern:

Pentru plăgi, furuncule și acnee se poate folosi decoctul pentru uz extern;
Pentru candidoză bucală şi vaginală se fac badijonări sau spălături cu decoct 10%;
Pentru eczeme se recomandă spălături cu decoct sau infuzii;
În oxiuroză se fac băi de şezut cu decoct din rădăcină;
Pentru psoriazis se recomandă curăţarea zonei cu alcool sanitar şi apoi aplicarea unui suc obținut din planta proaspătă;

CUM SE ADMINISTREAZĂ

Macerat (din rădăcină)

5g pulbere rădăcină la 250m1 apă rece;
Se lasă la macerat timp de 8 ore, după care se incălzeşte;
Se bea pe parcursul întregii zilei;

Decoct (din rădăcină)

2 lingurite pulbere rădăcină la 250ml apă;
Se fierbe 10-15 minute;
Se bea pe parcursul întregii zile;

Decoct (pentru uz extern)

2 linguriţe pulbere rădăcină;
Se pun la macerat cu 250m1 apă timp de 8 ore;
Se fierbe 10 minute;
Se fac spălături şi băi locale;

Infuzie (din funze, pentru uz extern)

2 linguri la 250 ml de apă clocotită;
Se infuzează timp de 20 de minute;
Se aplică comprese locale;

EFECTE SECUNDARE

În doze mari sapunarita este purgativă şi produce iritaţia ţesuturilor rnucoaselor cu care vin in contact;
Prin administrare frecventă se instalează senzatia de greaţă, vomă, uneori provoacă gastroenterită sau diaree, datorită iritării mucoasei gastrointestinale;

COMBINAȚII

Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

Utilizată pe termen lung săpunariţa poate provoca iritaţii gastrice;
Saponinele tritemenice nu sunt absorbite la nivelul mucoasei intestinale dar. prin efectul tensioactiv pe care îl dezvoltă. cresc permeabilitatea celulară astfel încât măresc resorbţia altor substanţe;

TOXICITATE

În doze mari sapunarita poate fi toxică. Folosită timp îndelungat, poate fi periculoasă prin inducerea hemolizei. Intoxicaţia se manifestă prin gastro-enterită şi tulburări cardiace consecutiv hemolizei.

BIBLIOGRAFIE:

BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,
PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.