Vâscul (Viscum album) este o specie ce creşte pe foioase şi conifere din pădurile de deal şi de munte. Vascul poate crește pe plop, salcie, carpen, mesteacăn, fag, stejar, gorun, ulm, salcâm, castan şi pe unii pomi fructiferi (măr, păr, cireş, prun). Se mentine verde şi iarna.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Vascul este o plantă semiparazitară pe diferite specii lemnoase, care se fixează de gazdă prin haustori puternici;
• Are o tulpină scurtă, groasă, cilindrică, ramificată, umflată la noduri, înăltă de 30-60 cm;
• Frunzele sunt sempervirescente, pieloase, persistente, invers ovate sau lanceolate, opuse, galben verzui;
• Flori sunt mici, galbene dispuse în 3-5 dicazii capituliforme la vârfurile bifurcate ale ramificațiilor (Înflorește în februarie-mai);
• Fructul este o bacă falsă, albă, translucidă, vâscoasă și lipicioasă în interior;

PRODUSUL MEDICINAL

• Ramurile cu frunze (Visci folium cum stipites);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele şi tulpinile mici se culeg numai la începutul lunii octombrie până la jurnătatea lunii decembrie. Primăvara se recoltează în lunile martie, aprilie (vâscul recoltat primăvara nu are fructe);
• Produsul vegetal se usucă la umbră, în camere aerisite, în poduri şi mansarde suspendate pe sfori;
• Trebuie să îşi păstreze culoarea verde şi gustul amar;
• Vascul cu cea mai mare putere curativă este considerat cel care creşte pe stejar. Uneori, vascul poate fi toxic, aceasta depinde de arborele pe care creşte (vascul de pe salcâm, plop, nuc, tei, frasin, arţar, paltin este foarte toxic şi de aceea este contraindicată utilizarea sa pe cale internă)
• Cel care se dezvoltă pe brad, mesteacăn, măr, păr, prun, gutui, măr pădureţ, pin, trandafir este mai puţin toxic, acestea fiind speciile cele mai recomnadate;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Vascul conţine polipeptide (viscotoxine), polizaharide (poliholozide), proteine bazice, glicopeptide (lectine), compuşi fenolici (glicozide flavonice, derivaţi lignanici).Cantitatea de lectine din vâsc depinde de anotimpul în care se recoltează (este mai mare primăvara decât toamna sau iarna) și de gazda parazitată (vâscul care parazitează mărul este mai bogat în lectine decât cel de pe plop sau salcâm);
• Produsul vegetal mai conţine derivaţi lignanici, mono- și diglicozide flavonice, acizi polifenolcarboxilici, amine, aminoacizi, triterpene, mucilagii şi alti compuşi organici;
• Vascul proaspăt acţionează mai bine decât vâscul uscat. Din vâscul proaspăt se extrage un alcaloid volatil (viscobină) şi o substanţă de natură glucozidică (visciflavină) cărora îşi datorează vâscul proprietăţile;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Vâscul are o acțiune hipotensivă și cardiotonică;
• Viscotoxinele au efecte hipotensive și inhibă multiplicarea celulelor canceroase (acțiune antitumorală, numai în cazul unor preparate injectabile);
• Lectinele si polizaharidele au acțiune imunomodulatoare în cazul tumorilor maligne și afecțiunilor inflamatorii degenerative de la nivelul articulațiilor (tratament cu preparate pe bază de vâsc;
• Lectinele au acțiune citotoxică pentru celulele tumorale, stimulează proliferarea și activitatea unor celule implicate în răspunsul imun;
• În urma studiilor imunofarmacologice efectuate s-a evidențiat faptul că lectinele, în doze foarte mici, stimulează limfocitele T care participă la distrugerea tumorilor;

MOD DE UTILIZARE

Intern:

• Pentru hipertensiunea arterială, tumori maligne (cancer de sân, cancer ovarian), afecțiuni inflamatorii degenerative de la nivelul articulațiilor este indicat extractul apos și pulberea (10 – 60 g de 3 – 4 pe zi);

Extern:

• În caz de leucoree, tumori benigne și maligne cu localizare genitală sunt indicate spălăturile cu decoct;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie (rece)

• Se introduc 5 g produs bine mărunţit (proaspăt, care este mult mai activ decât uscat) în 250 ml apă rece la temperatura camerei;
• Se lasă 10 – 12 ore;
• Se beau 1-2 căni pe zi;

Infuzie (caldă)

• 2 – 6 g produs uscat la 250 ml apă;
• Se lasă infuzează 15-20 de minute;
• Se beau 3 căni pe zi;

Macerat

• 3-4 lingurițe de produs vegetal la 750ml de apă rece,
• Se lasă 8 ore la macerat;
• Se beau 2-3 căni pe zi;
• Cura cu macerat se face timp de 6 săptămâni;

Tinctură 

• 1:4 în alcool 40% sau 50%;
• Se iau 10 – 60 picături de 3 ori/zi sau 1-2 linguriţe înainte de fiecare masă;

EFECTE SECUNDARE

• În cazul utilizării preparatelor imunostimulatoare s-au semnalat în puţine cazuri tremur, migrenă, disfuncţii circulatorii în orostatism, reactii alergice, inflamaţii locale care pot duce la necroză în cazul administrării intradermice;
• Se mai semnalează reactii locale inflamatorii, reactii alergice, febră, aceasta fiind o dovadă a răspunsului imun al organismului;

COMBINAȚII

• Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Vascul este contraindicat persoanleor hipotensive, hipotone şi cu anghină pectorală;
• De asemenea, este contraindicat în timpul sarcinii;

TOXICITATE

• Efectul toxic se manifestă numai în măsura în care nu se respectă modul de administrare și dozajul.

BIBLIOGRAFIE

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, București,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.