Lasniciorul: Beneficii pentru sanatate, proprietati terapeutice, mod de utilizare, efecte secundare, contraindicatii

Publicat in Plante medicinale 15 martie 2021

Lasniciorul (Solanum dulcamara) este o specie originară din Europa, Africa de Nord și Nordul Asiei. Creşte din regiunea de câmpie până în etajul subalpin, pe malul râurilor sau prin tăieturi de pădure.

DESCRIERE BOTANICĂ

  • Lăsniciorul este o plantă perenă, uneori sub formă de semiarbust agăţător;
  • Are un rizom lemnos, îngroşat, ramificat;
  • Tulpina este aeriană, lemnoasă la bază, ramificată, înaltă de 30-150 cm, flexuoasă, târâtoare uneori;
  • Frunzele sunt alterne, ovate, ascuţite întregi sau cu doi lobi la bază, păroase pe ambele feţe;
  • Florile sunt violete, rar albe, grupate în 6-25 de cime (inflorire, iunie-august);
  • Fructul este o bacă roşie, ovoidală, cu numeroase seminţe reniforme sau lenticulare, comprimate:

PRODUSUL MEDICINAL

  • Vârfurile aeriene (Dulcarnarae stipes)
  • Uneori se folosesc numai frunzele sau scoarţa de pe rădăcină

CUM SE RECOLTEAZĂ?

  • Se recoltează lăstarii tineri, primăvara când vârfurile sunt înflorite sau toamna în septembrie-octombrie;
  • Se usucă în poduri acoperite cu tablă, bine aerisite, la maximum 40°C. După uscare se macină;
  • Frunzele se recoltează vara;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

  • Lasniciorul conţine alcaloizi steroidici (solanina/solasodină şi dulcamarina/soldulcamaridină), saponine steroidice şi 10% taninuri, principii amare;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

  • Lasniciorul are acţiune expectorantă, stimulentă, laxativă, antimicotică, diaforetică, detoxifiantă, antidiscratică netă, măreşte secreţiile renale si cutanate, diuretică și slab narcotică;
  • Saponinele si alealoizii au acţiune antimicrobiană;
  • Extractul din tulpini de lasnicior este utilizat intem ca sedativ, pentru ameliorarea durerilor sau ca diuretic;
  • Cercetări recente arată că lăsniciorul conţine un agent inhibitor al tumorilor (3-solamarina, care poate fi utilizat în terapia canceroasă);
  • Lasniciorul favorizează schimburile metabolice și tonifică organismul atât fizic cât şi mental;

MOD DE UTILIZARE

Intern

  • Lăsniciorul este utilizat în tratamentul afecţiunilor dermatologice eczemă, prurit, psoriazis sau negi;
  • Se mai poate utiliza pentru ameliorarea astmului, bronşitei cronice şi stărilor reumatice, inclusiv a gutei;
  • Este eficient în cazul inflamaţiilor din zona unghiilor de la picioare, reumatismului, gutei  sau scrofulozăei;

Extern

  • Lăsniciorul este utilizat în impetigo, psoriazis, eczeme cronice sau furunculoză;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie

  • Se adaugă o linguriţă plantă şi frunze uscate la 200 ml apă;
  • Se infuzează 10 minute;
  • Se bea de 2 ori/zi;

Decoct (din lăstari)

  • Se adaugă 1-2 linguriţe lăstari la 200ml apă;
  • Se fierbe 1-2 minute;
  • Se beau 2 ceaiuri pe zi, dimineaţa şi seara;

Pulbere (plantă cu flori)

  • Se ia câte 0,1 g pulbere pe zi;

Extract hidroalcoolic

  • Se iau 4 ml pe zi, fracţionat în doze de 0,5 ml;

Tinctură

  • Se iau 1 – 2 ml, de 3 ori/zi;

Decoct (pentru uz extem)

  • Se adaugă două linguriţe pulbere plantă la 200ml de apă;
  • Se fierbe 2 minute;
  • Se fac spălături locale sau se aplică comprese pentru dermatoze sau gargare în afecţiuni respiratorii;

EFECTE SECUNDARE

  • Nu se cunosc;

COMBINAȚII

  • Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

  • Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

  • Datorită toxicităţii, este foarte rar folosită. Se utilizează mai mult în homeopatie;

TOXICITATE

  • Toată planta este toxică. La om intoxicaţia se produce prin consumul fructelor, mai ales la copii;
  • Alcaloizii conţinuţi produc iritaţie pe tot tractul digestiv determinând vomă și diaree;
  • Tulburările digestive pot fi însoţite de tulburări nervoase (dificultăţi de vorbire, dureri de cap), febră;
  • În cazuri grave apar pareze şi paralizii sau chiar moartea prin paralizie respiratorie;

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *