Afinul (Vaccinium myrtillus) este o plantă ce formează colonii întinse pe păşunile de munte, în pădurile de la altitudine mare, pe locuri stâncoase, pe soluri acide, humice, bogate in reziduuri organice. Vegetează atât la umbră cât și în lumină, dar fructifică numai la lumină.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un arbust mic cu înălțimea în jur de 50 cm, cu tulpină foarte ramificată, cu ramuri verzi și cu muchii ascuțite;
• Frunzele sunt alterne, scurt petiolate, ovate sau oval eliptice, cu vârful ascutit şi marginea fin dințată, cu lungimea de cel mult 3 cm şi lăţimea de 2 cm;
• Florile sunt mici, solitare cu corola urceolata,de culoare roz pal. Înfloreşte din mai până la sfârşitul lui iulie;
• Fructele sunt bace zemoase de culoare albăstruie negricioasă şi brumată, cu diametm de 6 – 10 mm, ce conțin un suc violaceu cu gust dulce-acrişor (spre deosebire de Vaccinuium uliginosum, care are frunze verzi-albăstrui şi sucul fructelor necolorat);

PRODUSUL MEDICINAL

• Fructele de afin (Myrtilli fructus)
• Frunzele de afin (Myrtilli folium)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele se recoltează de pe ramurile sterile, pe timpul verii, numai înainte de coacerea fructelor (sfârşitul lui iulie, începutul lui septembrie) şi se usucă la umbră în strat subtire;
• Uscarea artificială se face la temperatura de 40-50°C;
• Fructele se rceoltează la deplina maturitate (începând din iulie până la sfârşitul lui august) şi se usucă la 60-70^°C. Fructele se mai pot consuma proaspete sau sub formă de suc;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Frunzele de afin (Myrtilli folium) conțin 0,8-6,7 taninuri catehice, leucantocianidoli, flavonozide, acizi polifenolcarboxilici, iridoide, săruri minerale (au conţinut ridicat de mangan şi crom.), urme de alcaloizi chinolizidinici de tipul mirtinei şi epimirtinei. Produsul vegetal mai conţine arbutină şi unele substanţe care reduc glicemia;
• Fructele de afin (Myrtilli fructus) conţin: 0,7-10% taninuri special taninuri catehice care sunt cele mai importante principii active din fructe, în baza cărora se utilizează în medicină, flavonoide; 0.5% antocianii (mirtilina A şi B), pectine, glucide, arbutină, glucoquinone, glicoside, acizi triterpenici (acid ursolic, oleanolic), substanţele minerale, acizii organici (acid chininic, malic, citric, benzoic), vitaminele din complexul B, vitamina C şi zaharuri;
• În ultimul timp s-a acordat o deosebită importanţă pigmentului albastru care s-a dovedit a avea acţiune antibacteriană;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Afinul are proprietăţi astringente, bacteriostatice (fructele de afin, în special, modifică favorabil flora patogenă intestinală) și au acţiune hipoglicemiantă. Acţiunea hipoglicemiantă a afinului este datorată în primul rând sărurilor de crom;
• Fructele de afin au acţiune antidiareică, antibiotică, reglează permeabilitatea capilarelor, cresc acuitatea vizuală şi adaptarea ochiului la întuneric, au acţiune diuretică, antiinflamatoare, antihelimintică, antiseptică intestinal şi urinar și protejează organismul împotriva radiaţiilor;
• Datorită taninurilor, afinul are acţiune antidiareică. Taninurile acţionează de asemenea antimicrobian, antisecretor, antiinflamator asupra mucoasei intestinale, inhibând peristaltismul intestinal. Taninurile au o acţiune strict locală, atâta timp cât mucoasa intestinală este intactă, taninurile catehice, oligo-sau polimere nu se resorb, astfel că preparatele din afin nu vor da reacţii adverse;
• Antocianii din fructe au acţiune benefică asupra microcirculaţiei, cresc rezistenţa capilarelor și diminuează permeabilitatea lor . Totodată, aceștia au o acţiune de protejare a vascularizaţiei oculare prin activarea regenerării purpurei retiniene, au efect antihemoragic (favorabil în arteriopatii, tulburari ale permeabilităţii capilare, afecţiuni ale venelor). De aceea se recomandă în microangiopatia diabetică. Acţiunea angioprotectoare se exercită şi la nivelul pereţilor altor vase sanguine;
• Prin acţiunea coronarodilatatoare şi diuretică uşoară, cuplată cu efectul de factor P, afinul asigură reglarea cardiovasculară şi este recomandat în sechelele după infarct, coronarite, cât și ca adjuvant în tratamentul hipertensiunii arteriale;
• Glicozidele delfinidolului (mirtilina şi neomirtilina) din produsul vegetal, au acţiune hipoglicemiantă;

MOD DE UTILIZARE

• Fructele, consumate ca atare, sunt recomande în microangiopatia diabetică, în oftalmologie au efect favorabil în regenerarea pigmentului retinian (rodopsina) având ca rezultat creşterea acuităţii vizuale şi ameliorarea hemeralopiei;
• Totodată, mai sunt indicate în arteritele membrelor inferioare, ateroscleroză cerebrală şi tulburări de circulaţie encefalică, hipertensiune arterială, tulburări vasculare de senescenţă, maladii vasculare ale diabeticilor, tratamentul varicelor, hemoroizilor şi infecții ale tractului urinar;
• Datorită acţiunii astringente poate fi utilizat şi în tratamentul inflamaţiilor mucoasei bucale şi faringiene;
• Pentru scăderea colesterolului şi reducerea riscului accidentelor vasculare cerebrale şi atacurilor de inimă sunt indicate fructele, consumate ca atare, decoctul sau maceratul din afine;
• În tratamentul diareei, catarului gastro-intestina1, ca antiseptic urinar și uşor diuretic, ca adjuvant în tratamentul diabetului, este indicată infuzia din frunze de afin;          
• Pentru diabet se recomandă infuzia din frunze sau decoctul din fructe;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Fructele de afin 

• Se recomandă consumul a câte 300-500g pe zi de fructe proaspete sau100g pe zi de fructe uscate;

Infuzie (din frunze)

• Se adaugă o linguriţă de frunze la 200 ml apă;
• Se beau 2-3 căni pe zi;

Decoct (din fructe)

• Se adaugă o linguriţă de afine la 200 ml de apă;
• Se fierbe 5 minute la foc mic;
• Se beau 2 căni pe zi;

Decoct (din fructe)

• Se adaugă 60g de fructe la 500ml de apă;
• Se fierbe 2-3 thinute;
• Se bea în  cursul unei zile;

Macerat (din fructe)

• Se adaugă o linguriţă de fructe uscate la 200m1 de apă rece;
• Se lasă la macerat timp de 8 ore;
• Se beau 2 căni pe zi;

Extract standardizat

• 25% antocianozide (în capsule sau tablete);
• Se administrează în doze de 240-480 mg/zi;

EFECTE SECUNDARE

• Administrarea pe termen lung a preparatelor din frunze de afin (Myrtilli fofium) în doze mari (1,5g/kg corp pe zi) a determinat unele reacţii adverse cum ar fi caşexie, anemie, stare de excitaţie și chiar exitus;

COMBINAȚII

• Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

• Există posibile linteracțiuni la a doze foarte-mari când se asociază cu warfarină şi antiagregante plachetare;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.