Busuiocul de câmp (Prunella vulgaris) este o specie originară din Europa şi Asia. Se dezvoltă în regiunile temperate din întreaga lume. Creşte prin fâneţe, păşuni, poieni, tufărişuri, păduri, livezi, malul apelor, de la zona de câmpie până la cea subalpină.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este o plantă erbacee, perenă, rar anuală sau bienală;
• Prezintă tulpini erecte sau ascendente, glabre sau dispers-păroase, cu înălţimea de 8-40-50 cm;
• Frunzele sunt opuse, ovate sau ovat alungite, glabre, peţiolate, cele de la baza inflorescenţei sesile;
• Florile sunt violete, mai rar albe, grupate în inflorescenţe ovoidale şi dense sau alungit spiciforme. Caliciuul este bilabiat în mare parte violet, cu partea inferioară lung-păroasă, corolă bilabiată, cu tub drept, egal sau mai lung decât caliciul. Înfloreşte în iunie-iulie;
• Fructele sunt nucule ovoidale brune, lucioase;

PRODUSUL MEDICINAL

• Partea aeriană (Prunella herba)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Părţile aeriene, se recoltează în timpul înfloritului (iunie) și se usucă la umbră în poduri acoperite cu tablă şi bine aerisite;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Produsul vegetal conţine flavonoide (inclusiv rutin), acizi grași, acid ursolic, ulei volatil, principii amare și vitaminele (A, B, C, K);

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Busuiocul de câmp are o acțiune antispasmodică, astringentă, diuretică, antiinflamatoare, antiseptică, antitusiva, antidiareică și stimulatoare a funcţici sexuale;
• Datorită conţinutului de acid ursolic planta are acţiune antitumorală şi diuretică;
• Busuiocul este deasemena un puternic inhibitor viral;
• Manifestă totodată și o acțiune antibacteriană împotriva agenţilor patogeni din cavitaea bucală și tractul digestiv precum Shigella species şi E. Coli;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Busuiocul de camp a fost utilizat tradițional pentru oprirea sângerării și accelerarea ratei de vindecare a rănilor (atat intern cât și extern), eliminarea obstrucţiei vezicii biliare, fiind utilizată şi pentru tratamentul icterului;
• În fitomedicina europeană modernă, se utilizează planta pentru reducerea sângerărilor, sub formă de gargare în tratamentul afecţiunilor gâtului şi gurii iar extern în tratamentul leucoreei şi hemoroizilor;
• Pentru orice fel de hemoragie, inclusiv menstruaţii abundente şi hematurie este indicată tinctura din partea aeriană;
• Petru calmarea durerilor, diareei şi pentru efectul tonic, este indicată infuzia rece în care se adaugă tinctură din partea aeriană;
• În inflamaţii ale laringelui, răguşeală, amigdalită, migrenă, stimularea funcţiei sexuale (creşterea vitalităţii sexuale), diaree, hemoroizi și tuse este indicată infuzia (se beau 1-2 căni pe zi);

Extern

• Pentru sângerări ale gingiilor, inflamaţii ale gurii şi dureri ale gâtului sunt recomandate gargare cu infuzie pentru uz extern sau cu tinctură diluată în infuzie;
• Pentru furuncule și răni se spală bine locurile afectate cu infuzie pentru uz extern, apoi se pun comprese cu infuzie;
• Hemoroizii se spală cu infuzie pentru uz extern, de mai multe ori/zi după care se aplică un unguent din partea aeriană (pentru oprirea sângerărilor);
• Pentru migrenă se aplică comprese cu infuzie pentru uz extern, pe frunte şi ceafă;
• Conjunctivita se trateză folosind comprese cu infuzie pentru uz extern, bine strecurată;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie

• Se adaugă 1-2 linguriţe de plantă la 200m1 de apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15-20 minute;

Infuzie (pentru uz extern)

• Se adaugă 2-3 linguriţe de plantă la a00ml de apă clocotită;
• Se lasă acoperit 15-20 minute;

Extract

• Se adaugă o linguiţă de plantă la 100 ml alcool;
• Se lasă la macerat câteva zile;
• Se iau câte 2 linguriţe pe zi sau când este nevoie;

Tinctură

Se iau 1-2 ml de tinctură de 3 ori/zi;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Pentru detoxifierea ficatului, iritabilitate, supra excitabilitate, presiunea mărită a sângelui, dureri de cap, ameţeală, vertij, febră, calmarea inflamaţiilor şi durerilor oculare, hiperactivitatea copiilor sau afecţitmi oculare, pentru infecţia mărirea ganglionilor, în special pentru nodulii limfatict gâtului, busuiocul de câmp se poate combina cu Chrysanthemumx morifohum;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.