Castanul (Aesculus hippocastanum) este un arbore originar din Grecia, Iran, Caucaz și nordul Indiei. Este cultivat în scop ornamental atât în Europa cât şi în Americkde Nord.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un arbore exotic, cu tulpină groasă, scurtă ce poate ajunge la înălţimea de 20-30 m; puternic ramiflcată
• Frunzele, în număr de 5-7, sunt de tip palmat-compuse și lung peţiolate
• Florile sunt albicioase, grupate în raceme erecte, pătate cu roşu la bază (înfloresc în mai-iunie)
• Fructele sunt capsule sferice de culoare verde cu ţepi mari pe exterior
• Semintele sunt sferice, turtite, brune-roşcate, netede și lucioase

PRODUSUL MEDICINAL

• Scoarţa de pe tulpini tinere (Hippocastani cortex)
• Frunzele (Hippocastani folium)
• Florile (Hippocastani flos)
• Seminţele (Hippocastani semen)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Scoarţa de pe ramuri de 2 până la 5 ani (care se recoltează când încep să se desfacă mugurii), se taie bucăţi şi se usucă la soare
• Seminţele se recoltează când fructele au ajuns la maturitate deplină (din septembrie până în octombrie)
• Totul se usucă în camere bine aerisite

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Scoarţa conţine flavone (quercetol, quercitrozidă), taninuri catehice, alantoină, acid esculitanic, derivaţi oxicumarinici-esculozid, şi saponine (escină şi escigenină), quercitină etc.
• Pericarpul seminţelor conţin pârtă la 10% saponozide triterpenice care imprimă gustul neplăcut şi amar (escina, afrodescina, argirescina şi, criptoescina), amidon (40-60%), zaharuri (1-10%), albumine, baze purinice, substanţe minerale, lipide; glucoză şi xiloză; acid tiglic şi acetic, derivaţi flavonoidici, glucozizi ai quercetolului şi camferolului (quercitin-3-ramnozid şi camferol-3-glucozid), quercitin 3-4-diglicozid, spireozid; substanţe amare și taninuri

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Extractele din castan acționează ca antiinflamator, venotonic, antiedematos, decongestiv, astringent, febrifug, hemostatic
• Castanul sălbatic are efect de tonifiere a pereţilor venelor, care atunci când slăbesc sau se destind, pot deveni varicoase sau hemoroidale. De asemenea, reduce retenţia de lichid prin creşterea permeabilităţii capilarelor şi permiţând resorbtia lichidului în exces înapoi în sistemul circulator
• Acţiunea farmacodinamică a extractelor de castan sălbatic este imprirnată în principal de prezenţa saponozidelor triterpenice care au proprietăţi flebotonice moderate, acţiune potenţată şi de prezenţa derivaţilor flavonoidici şi D-catecholului
• Escina are proprietăţi antiedematoase, antiinflamatoare, antiexsudative diminuând în acelaşi timp şi fragilitatea capilarelor. Escina are un mecanism de acţiune complex care implică inhibarea activităţii enzimelor lizozomale, dar şi stimularea sintezei de ACTH şi corticosteroizi. Prin administrare internă escina are acţiune profilactică faţă de apariţia edemelor.
• Escina are o acţiune vasculară bifazică. În prima fază acţionează ca vasodilatator (asupra venelor şi arterelor) pentru ca după aceea să acţioneze prin tonifierea acestora. În extractele din semințe, alături de escină se mai găsesc şi compuşi flavonici (care cresc solubilitatea redusă a escinei)
• Esculozida are acţiune protectoare capilară, scade permeabilitatea peretelui capilar și creste rezistența vasculară. Are proprietatea de a absorbi radiațiile UV-B răspunzătoare de apariţia eritemelor
• Scoarța are proprietăţi astringente și acţiune de tip vitamina P, datorită esculozidului

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Castanul poate fi utilizat intern, în doze moderate, pentru ulceraţii ale picioarelor, varice, hemoroizi, tromboflebite, inflamaţia genunchilor, degerături. Extern, se poate folosi în apficaţii externe ca loţiuni, unguente sau geluri
• Pentru varice, hemoroizi, hipertrofie benignă de prostată este indicat decoctul și tinctura

Extern

• Pentru hemoroizi și varice este indicat unguentul
• Pentru reumatism cardio-articular și endocardită post-traumatică sunt indicate băile cu decoct şi cataplasme

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Tinctură (din scoartă) 

• 50g pulbere din scoarţa seminţelor la 150ml de alcool 70%
• Se lasă la macerat 14 zile;
• Se iau zilnic câte 10 picături;

Unguent (din scoarță)

• 20 ml extract alcoolic din scoarţa seminţelor cu 60g lanolină;
• Se aplică local;

Cataplasme

• Cu făină din seminţe de castan

EFECTE SECUNDARE

• Folosirea în uz intern a extractului purificat de castan standardizat (privind conţinutul de escină) este în general sigură.
• Există câteva studii privind afectarea rinichilor la persoane ce au consumat cantităţi foarte mari de escină

INTERACȚIUNI

• Nu se recomandă administrarea escinei sau a extractelor din castan în acelaşi timp cu alte medicamente nefrotoxice sau cu anticoagulante

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Castanul trebuie evitat de persoanele cu afecţiuni ale ficatului sau ale rinichilor. Administrarea escinei în caz de insuflcienţă renală este contraindicată
• Utilizarea sa în uz intern este de asemenea contraindicată în timpul sarcinii sau alăptării

TOXICITATE

• Seminţele, prin diferite principii active pe care le conțin au acţiune iritantă. În caz de ingerare, seminţele produc agitaţie, cefalee, vomă, febră, paralizie facială, etc
• Escina din fructe produce, în unele cazuri, intoxicaţii manifestate prin nelinişte, frică, febră, greaţă, durere de cap, vomă, dureri abdominale, diaree, somnolenţă, delir, paralizie facială
• De asemenea, escina este necrozantă în aplicaţii externe

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.