În forma sa cea mai simplă, silvoterapia este o metodă de a petrece timpul liber în pădure ca antidot al stresului cotidian. În unele state există asociații și organizații care au elaborat adevărate ghiduri de terapie forestieră.

CARE SUNT DOVEZILE ȘTIINȚIFICE?

• Silvoterapia a luat naștere în Japonia, unde o serie de specialiști au studiat efectele sale terapeutice vreme de mai mulți ani. Se pare că această formă de terapie are beneficii măsurabile pentru sănătate cum ar fi: reduce nivelul de cortizol salivar (hormonul care crește în concentrație atunci când suntem stresați). Un studiu japonez a arătat că privirea peisajului forestier timp de doar 20 de minute a redus nivelul de cortizol salivar cu 13,4%.

• Terapia forestieră poate, de asemenea, să scadă tensiunea arterială și ritmul cardiac și să declanșeze o creștere semnificativă a activității celulelor naturale ucigașe (NK) (celule ale sistemului imunitar pentru a preveni infecțiile și a lupta împotriva cancerului). Drumețiile efectuate timp de trei zile în pădure s-au dovedit a crește activitatea NK cu 50%.

• Cercetătorii de la Universitatea Regatului Unit din Anglia de Est au analizat 143 de studii de silvoterapie în care au participat 290 de milioane de participanți din 20 de țări diferite. Analiza acestor studii a evidențat o scădere a nivelului de cortizol din sânge, scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, scăderea colesterolului din sânge și rezistenței la insulină, scăderea incidenței bolilor coronariene, accidentului vascular cerebral, astmului și a decesului din cauza bolilor cardiace.

•  În plus, silvoterapia a fost asociată cu un risc scăzut de naștere prematură și cu o mortalitate mai mică. Unele studii au sugerat că această tehnică terapeutică i-a ajutat pe oameni să doarmă mai bine și să îmbunătățească rezultatele la cei cu cancer și afecțiuni neurologice. În cele din urmă, persoanele supuse terapiei forestiere s-au dovedit a avea o condiție fizică mult mai bună.

CARE SUNT MECANISMELE FIZIOLOGICE ALE SILVOTERAPIEI?

• Un principal mecanism ala acestei tehnici terapeutice ar fi inhalarea de fitoncide, uleiuri aromate cu proprietăți antibacteriene eliberate de copaci. Unele studii sugerează că acești compuși cresc activitatea celulelor ucigașe naturale.

• În cadrul terapiei forsetiere realiate în mod organizat, plimbările durează de obicei două până la patru ore și acoperă o distanță foarte mică, nu mai mult de un kilometru. Important este să vă focalizați atenția asupra sunetelor naturii atunci când vă plimbați prin pădure, experimentând natura într-un mod cât mai profund..

CONCLUZII

• Suntem creație a naturii și nu ne putem bucura de o bunăstare fizică sau emoțională optimă decât dacă avem un contact cât mai des cu natura. Biologul E.O. Wilson a inventat termenul de biofilie, care înseamnă „iubire de viață sau sisteme vii”, pentru a descrie această nevoie umană înnăscută de a fi în natură. Cred că este la fel de real ca nevoile noastre primare cuma ri nevoia de hrană, de sex sau de socializare.

• Sănătatea dumneavoastră va avea de câștigat enorm dacă vă faceți timp să faceți o drumeție în pădure. Admirați copacii, ascultați vântul și păsări, priviți plantele. Când o faceți, amintiți-vă că sunteți parte componentă a naturii și sunteți interconectații cu aceasta ancestral.

BIBLIOGRAFIE:

1. Qing Li et al, “Effect of phytoncides from trees on human natural killer cell function.” International Journal of Immunopathological Pharmacology, October-December 2009.
2. Gregory M. Bratman, et al, “Nature experience reduces rumination and subgenual prefrontal cortex activation.” Proceedings of the National Academy of Sciences,
3. Caoimbe Twohig-Bennett and Andy Jones et al, “The health benefits of the great outdoors: A systematic review and meta-analysis of greenspace exposure and health outcomes.” Environmental Research October 2018,