Catina alba: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Catina alba (Hippophae rhamnoides) este răspândită în regiunea de deal, pe văile versanţilor meridionali şi orientali ai Carpaţilor din Muntenia şi Moldova. În Muntenia coboară de-a lungul văilor până la Dunăre. Un centru insular de cătină se găseşte şi în Delta Dunării.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Cătina albă este un arbust de aproximativ 2-5 m, putând ajunge mic arbore de 5-6 m;
• Mugurii: Sunt ovoizi, acoperiţi de un număr redus de solzi galben-aurii şi cu peri solzoşi argintii;
• Frunzele: Sunt linear lanceolate sau îngust oblonge, au dimensiuni de 4-5 (6) cm lungime, 5-6 (10) mm lăţime. Faţa inferioară este argintie cu peri solzoşi argintii până la galbeni-aurii care la frecare se iau pe degete;
• Florile:  Sunt dioice, mici, puţin aparente, verzui, si­tuate pe lujerii anuali şi apar odată cu frunzele, câte 2-3 la subţioara frunzuliţe­lor inferioare care le aco­peră cu totul. Florile mas­cule sunt sesile cu un perigon gălbui verzui pe faţa inter­nă cu peri solzoşi argintii în formă de tub evident separat la extremitate în doi lobi pe un disc pătrat. Florile femele sunt dispuse în raceme spiculiforme cu un perigon de forma unui tub evident separat la extremitate în doi lobi şi acoperit în afară de peri solzoşi. Pistilul e unicarpelar, o singură loja cu un ovul;
• Fructele: Sunt drupe “false” de 6-8 mm, ovoide, globuloase sau chiar turtite de culoare portocaliu-gălbuie sau chiar roşie. Prezintă un peduncul foarte scurt şi sunt dispuse unul langă altul îmbrăcând ramurile asemeni unui manşon. Pulpa fructelor este cărnoasă și are o culoare galben-portocalie și în interior prezintă un sâmbure tare;

PRODUSUL MEDICINAL

• Fructele de catina (Hippophae rhamnoides fructus);
• Frunzele de catina (Hippophae rhamnoides folium);
• Scoața de catina (Hippophae rhamnoides cortex);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Maturitatea deplină a fructelor este atinsă la începutul lunii octombrie dar, dacă se optează pentru a fi recoltate în această perioadă, elasticitatea cojii fruc­tului scade și plesneşte foarte uşor la recoltat. În condiţiile de vegetaţie de la noi din ţară, recoltatul trebuie să se efectueze înainte de 15 octombrie. După jumătatea lunii octombrie fructele sunt supramaturate, randamentul la recoltare scade iar fructele pierd în greutate şi se zbârcesc;
• Recoltarea manuală direct de pe plantă: Constă în desprinderea bob  cu bob a fructelor de cătină direct de pe plantă. Avanta­jele acestei metode constă în faptul că se pot colecta doar fructele curate și arbustul rămâne nevătămat. Dezavantajul metodei este că randamentul de recoltare este foarte mic. Pentru a crește eficiența recoltării se pot folosi o serie de dispozitive cum ar fi piepteni, fur­culiţe, cârlige, clești, greble, etc.;
• Recoltarea fructelor de pe ramuri detaşate: Constă în detașarea ramurilor de pe arbust folosind foarfece sau alte dispozitive. Avantajul acestei metode constă în faptul că randamentul de colectare este ridicat (până la 14 kg/zi) iar dezavantajul constă în distrugerea arbuștilor. S-a constatat că după contactul fructelor cu temperaturi foarte scăzute de aprox. –17°C  acestea se pot detașa foarte uşor de pe ramuri şi se pot recolta prin simpla scuturare. Pentru a evita contactul direct cu spinii se pot utiliza mănuşi;
• Fructele se pot usca sau se pot congela. Uscarea fructelor de cătină se poate face direct pe ramuri, în apropierea unei surse de căldură. Uscarea durează până când fructul de cătină capătă aspectul şi consistenşţa unei stafide;
• Scoarta de cătină se obţine de pe ramurile care rămân de la culesul fructelor. Aceasta se desprinde prin cojirea cu ajutorul unui cuţit;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Fructele de catina conțin compuși bioactivi foarte valoroși, cum ar fi vitamine (A, unele vitamine din compelxul B, C, D, E și K), carotenoide (a-caroten, licopen, luteină și zeaxantină), flavonoide (izoramnetin, quercetin, glucosaminidă, kampferol, etc) acizi organici, aminoacizi, micro și macronutrienți;
• Frunzele de catina conțin numeroase substanțe nutritive și substanțe biologic active care includ în principal: flavonoide, carotenoide, steroli liberi și esterificați, triterpenoli și izoprenoli. Frunzele reprezintă și o sursă  de: antioxidanți importanți cum ar fi: β-caroten, vitamina E, catechine, acidul elagic, acidul ferulic, acidul folic și minerale cum ar fi calciu, magneziu și potasiu;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Fructele de catina manifestă o acţiune antiscorbutică, tonifiantă, antireumatismală, diuretică, astringentă, radioprotectoare, fotoprotectoare, puternic cicatrizantă și viermifugă;
• Fructele de cătină, prin conţinutul lor bioactiv, sporesc rezistenţa organismului uman la efortul fizic şi la stresul psihologic, fortifică imunitatea și sunt o sursă veritabilă de antioxidanți;
• De asemenea, extractele de catina, manifestă și o puternică activitate imunomodulatoare, activând în mod specific răspunsul imun mediat celular;
• Proprietățile antioxidante in vitro și in vivo au fost remarcate și în uleiul de catina, acesta având capacitatea de a inhiba peroxidarea lipidelor din ficat;
• Compușii de tip fenolic din frunzele de cătină cum ar fi: acidul galic, miricetinul, quercetinul, kampferolul și izoramnetinul manifestă o puternică acțiune hepatoprotectoare îmbunătățind capacitatea antioxidantă a celulei hepatice;
• Flavonoidele, cele mai potente substanțe cu acțiune cardioprotectoare din cătină. Studiile au evidențiat că flavonoidele din catina manifestă o acțiune terapeutică asupra ischemiei miocardice, tumorilor, stresului oxidativ și fenomenului de îmbătrânire prematură a miocardului;
• Investigațiile de laborator realizate pe compușii biologic activi din cătină au condus la descoperirea unui remediu antiviral foarte eficient numit Hyporamin. Substanța activă a acestui remediu natural are o activitate antivirală dovedită asupra unor virusuri cum ar fi cele de tip gripal și herpetic. Mecanismul de acțiune are la bază capacitatea fracțiunii polifenolice de a inhiba neuraminidaza virală, enzimă cu rol binecunoscut în eliberarea virusului din celula gazdă;
  Pe lângă acțiunea antivirală, cătina are și remarcabile proprietăți antibacteriene. Testele de laborator au confirmat că aceste proprietăți se manifestă asupra a numeroase tulpini bacteriene;
•  Uleiul de cătină prezintă un efect cicatrizant deosebit  fiind folosit cu succes de mii de ani în practicile medicinei tibetane. Analizele moderne au evidențiat prezența în acest ulei a unui complex de substanțe cu potențial regenerativ cum ar fi: acizi grași nesaturați (ω3, ω6, ω7), antioxidanți naturali și vitamine (E, K), carotenoizi precum și fitosteroli;
• Mai mult decât atât, uleiul de cătină și-a dovedit eficiența nu doar asupra ranilor de la nivelul pielii ci și asupra cervicitelor cronice, diferitelor tipuri de ulcere gastrice și chiar a dermatitelor atopice;

MOD DE UTILIZARE

• Fructele de cătină sunt recomandate în avitaminoze, diaree, reumatism, stari alergice si urticarie, stari febrile, maladii neuroendocrine, anemie, afectiuni ale ficatului, boli circulatorii (reglarea circulatiei sanguine), astenie de primăvară, infecții gastrointestinale (proprietăți bactericide) și dermice (stimulează epitelizarea țesutului), hepatite, ciroze, gastrite, tumori în stadii incipiente, tuberculoze, rahitism, insuficiențe renale, xeroftalmii și conjunctivite, îmbunătățirea vederii, pentru integritatea sistemului nervos central și al scheletului;
• Uleiul extras din coaja fructelor are acțiune antiinflamatoare (ulcere, afecțiuni ginecologice, arsuri)

EFECTE SECUNDARE

• Fructele și preparatele din cătină sunt sigure din punct de vedere clinic dacă sunt administrate în dozele corespunzătoare;
• Unele studii clinice sugerează că fructele de catina, ca atare, cât și extractele din fructele de cătină pot fi folosite fără a avea vre-un efect secundar până la 90 de zile;
• Nu s-au raportat modificări anatomo-histiologice semnificative ale organelor interne sau  a parametrilor biochimici și hematologici atât în studiile de laborator cât și în cele clinice;

INTERACȚIUNI

• Compușii bioactivi din preparatele din cătină pot acționa sinergic sau antagonist, pot potența sau pot inhiba substanțele active ale unor medicamente, motiv pentru care se recomandă prudență în cazul administrării suplimentelor din cătină concomitent cu medicamente cum ar fi: antibiotice sau medicamente antihipertensive, anticoagulante (warfarină, heparină, etc.) și medicamente de tipul antiagreganților plachetari (clopidogrel, etc.) deoarece poate crește riscul de sângerare;
• Utilizarea simultană a cătinei cu o serie de plante care împiedică agregarea plachetară poate crește, teoretic, riscul de sângerare. Dintre aceste plante și suplimente se pot enumera: ginkgo biloba, cuișoarele, usturoiul, ginsengul, ghimbirul, trifoiul roșu, turmericul, crizantema, castanul calului, angelica etc.;

CUM SE ADMINISTREAZĂ

Pulberea (din catina uscată)

• Au un  efect vitaminizant şi remineralizant asupra organismului;
• Se poate consuma ca atare, câte o linguriţă de 3 ori pe zi sau se poate adăuga în diferite preparate alimentare;

Siropul (din fructe de catina)

• Se obţine din suc de cătină amestecat cu miere de albine;
• Printre beneficiile sale se pot enumera faptul  că: stimulează imunitatea, are efecte antigripale, antivirale, antioxidante, regletoare endocrin și anti-aging;
• Se poate consuma câte o linguriţă de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de masă;

Tinctura (din scoarţă de catina)

• Scoarța se macină și de adaugă 50 g de pulbere din scoarţă la 250ml alcool 70%. 70-80 grade apoi se lasă la macerat 15 zile;
• Tinctura are efect regenerator la nivelul celulelor hepatice;
• Extern are un puternic efect antiseptic și regenerator;

Uleiul (din fructe de catina)

• Uleiul se poate prepara atât din fructe proaspete cât şi din fructe uscate (pulbere);
• Se găsește în comerț dar se poate și prepara din 100g de pulbere de cătină la 24 de linguri de ulei. Amestecul se lasă la macerat timp de 20-30 de zile, iar la final se strecoară;
• Uleiului din fructe de catina are efect hepatoprotector. Totodată, previne carcinogeneza, încetineşte îmbătrânirea, tratează afecțiunile stomacului și duodenului, reumatismul, afecţiunile circulatorii şi neuro-endocrinologice, reglează digetia şi este un excelent tonic și adaptogen;
• Extern, uleiul de cătină poate trata eczemele, mâncărimile, arsurile, rănile şi ulceraţiile;

Extractul de muguri de cătină (gemoderivat)

• Extractul din muguri de cătină se obţine prin macerarea mugurilor de cătină în soluţie hidrogliceroalcoolică;
• Gemoderivatul din cătină sporește imunitatea, stimulează pofta de mâncare, este un tonic al sistemului nervos şi revigorează organismul;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Este indicată evitarea consumului fructelor sau extractelor din fructe de cătină de către persoanele cu alergie sau hipersensibilitate cunoscută la această plantă sau la unii compuși biologic activi ai săi;
• Este indicat ca pacienții să renunțe la consumul fructelor sau a extractelor din fructe de cătină cu cel puțin două săptămâni înainte de intervențiile chirurgicale sau postoperator pentru a evita sângerările excesive;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
3. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
4. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
5. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
6. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
7. SOLTUZU B., 2018: Cătina albă în fitoterapie, Ed. Universitară, București,
8. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.