Ceapa de mare: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 6 octombrie 2020

Ceapa de mare (Scilla maritima, Urginea maritima) este o specie originară din Spania, sudul Africii, Insulele canare. Se cultivă în regiunea mediteraneană (Spania, Franţa, Cipru, Maroc, Algeria).

DESCRIERE BOTANICĂ

  • Este o plantă perenă, erbacee;
  • Prezintă un bulb format din scuame imbricate care poate atinge 30 cm în diametru şi 3-4 până la 8 kg în greutate;
  • Frunze sunt lanceolate, întregi
  • Florile sunt alb-verzui, grupate într-o inflorescenţă racemoasă cu caliciu petaloid;
  • Fructul este o capsulă;

PRODUSUL MEDICINAL

  • Bulbul (Scillae bulbus);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

  • Bulbii se recoltează în luna august;
  • Scuamele externe, uscate şi mugurele central se îndepărtează. Scuamele mediane se taie în fragmente înguste şi apoi se usucă în curenţi de aer;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

  • Ceapa de mare conţine 0,15-4% glicozide cardiotonice de tip bufadienolidic. Constituenţii principali sunt reprezntaţi de glicozidele scilarigeninei. Produsul vegetal mai conţine flavone (glucozide ale quercetolului şi kemferolului, vitexină, izovitexină), antocianidine, polifructozani (sinistrină – cu o structură asemănătoare inulinei), taninuri şi mucilagii;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

  • Ceapa de mare este recomandată în tratamentul insuficienţei cardiace uşoare cu afectarea funcţiei renale. Datorită acţiunii diuretice se mai foloseşte în tratamentul retenţiei hidrice, insuficienţei renale, nefritei;

MOD DE UTILIZARE

  • Glicozidele cardiotonice din ceapa de mare sunt diuretice puternice cu acţiune rapidă. Acestea nu au efect cumulativ asupra cordului. Efectul cardiotonic imprimat este de scurtă durată, cca. 2-3 zile iar eliminarea se face preponderent pe cale biliară;
  • Produsul vegetal are și actiune cardiotonică, emetică, expectorantă. Datorită faptului că eliminarea glicozidelor cardiotonice se face pe cale biliară, administrarea lor este interdependentă de integritatea funcției hepatice;
  • Extractele din ceapa de mare au și actiune expectorantă, fiind utilizată în bronşita cronică și astm bonşic;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Pulbere normată

  •  0,1 – 0,5 g de pulbere normată corespund ca activitate cardiotonică unei cantităti de 0,2-1,0 g proscilarigenină A;

Tinctură

  • 1:5 (1,0 – 3,0 ml) ; 0.5 – 1 ml tinctură de 3 ori/zi;

Extract uscat

  • 4:1 (0,025 0,125 g);

EFECTE SECUNDARE

  • La administrarea preparatelor pe bază de ceapă de mare se pot semnala uneori efecte adverse cum ar fi greaţă, vomă, diaree și puls neregulat;

COMBINAȚII

  • Pentru tratamentul bronşitei ceapa de mare (Scillae bulbus) se poate combina cu podbalul (Tusilago farfara) şi unguraşul (Marrubium vulgare), iar pentru tuse uscată (iritativă) cu roua cerului (Drosera rotundifolia);

INTERACȚIUNI

  • Nu se administrează preparatele din ceapa de mare cu laxative, saluretice, calciu, chinidină şi glucocorticoizi din cauza riscului potenţării acţiunii cardiotonice, dar şi efectelor adverse;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

  • Administrarea preparatelor din ceapa de mare este contraindicată pacienţilor care urmează tratamente cu glicozide digitalice;

TOXICITATE

  • Nu se cunosc efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *