Coada racului (Potentilla anserina) este o specie care se găseşte în Europa, Asia şi America de Nord. Preferă terenuri nisipoase, pietroase, creşte prin şanţuri, de-a lungu1 râurilor și 
marginea lacurilor, prin fâneţe umede, pe lângă garduri. Este răspândită din regiunea de câmpie până în cea montană (la altitudinea de 1300-150 m).

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este o plantă erbacee, perenă cu rizom gros, cilindric din care se desprind rădăcini adventive, filamentoase;
• Tulpinile sunt aeriene sunt foarte lungi, subţiri, înrădăcinate la noduri;
• Frunzele sunt întrerupt pentafidate, lungi până la 20 cm, compuse din 13-21 foliole, scurt peţiolate, cu foliole alungit-obovate, dinţate pe margine la baza frunzelor stipele mari, membranoase, multifidate, din cauza perişorilor foarte deşi. Foliolele au un aspect argintiu, ori numai pe o fată, ori pe amândouă feţele;
• Florile sunt aurii, cresc numai câte una pe o codiţă lungă, au circa 2 cm în diametru, cu câte 5 petale. Înflorește în lunile mai-septembrie;
• Fructele sunt poliachene pe care rămân stilurile persistente;

PRODUSUL MEDICINAL

• Partea aeriană (Anserinae herba)
• Rădăcina (Anserinae radix)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Părţile aeriene ale plantei se recoltează în timpul înfloritului și se usucă la umbră strat subţire;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Coada racului conţine taninuri (2-10% elagitanini), principii amare, fiavonoide, mucilagii, colină, steroli, glucide, pigmenţi, substanţe minerale;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Coada racului are o acţiune astringentă, antiseptică antidiareică, hemostatică, antispastică (colici intestinale; gastrice, enterocolite_; diaree);
• Acţiunea astringentă este datorată taninurilor;
• Mucilagfile au acţiune emolientă asupra tractului digestiv și sunt un bun antiseptic în inflamaţia căilor respiratorii şi urinare;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Coada racului se utilizează ca hemostatic în cazul afecţiunilor genitale (hipermetioree, dismenoree, leucoree), calculoză renală, gingivită, ulceraţii cutanate, catar gastrointestinal, indigestie, diaree violentă,  colici, hemoragii interne, hiperaciditate gastrică. De asemenea, se mai poate utiliza sub formă de loţiuni sau unguente pentru plăgi, erupţii cutanate, eczeme și hemoroizi;
• Pentru diaree, enterocolite, litiază renală (oxalică.), colici abdomlnale, pancreatită, apendicită, gută, artrită și anemie sunt indicate infuzia sau decoctul;
• În caz de afecţiuni gastrointestinale este indicată pulbrea din plantă;
• Pentru hipermenoree (reglarea menstruaţiilor abundente), dismenoree (calmarea durerilor), metrite ulcerate, metroanexite este indicată infuzia sau decoctul care se bea pe parcursul zilei;

Extern

• Pentru leucoree, candidoză, infecţii streptostafilococice constând în scurgeri vaginale, gingivită, stomatită, dureri dentare și amigdalită se pot face spălături vaginale şi gargare de 2 sau mai multe ori/zi cu infuzie sau decoct pentru uz extern;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie 

• Se adaudă 2 linguri de pulbre din plantă la 500 ml de apă;
• Se lasă la infuzat 20 minute;
• Se beau 2-3 căni pe zi;

Decoct

• Se adaugă 2 linguri de pulbere din plană la 500 ml apă;
• Se fierbe 10 minute;
• Se beau 2-3 căni pe zi;

Tinctură

• 20° în alcool cu alcool de 70-80^°;
• Se administrează 10 picături de 3 ori pe zi;

Infuzie sau Decoct (pentru uz extern)

• Se adaugă 2 linguriţe de pulbere din planta mărunțită la 500 ml apă;
• Se fac spălături vaginale sau garghare de mai multe ori pe zi;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.