Dieta DASH – Cea mai buna dieta pentru sanatatea inimii?

Publicat in Nutritia starilor patologice, Planuri dietetice pentru hipertensivi 15 aprilie 2021

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este un model dietetic hipolipidic promovat de National Heart, Lung and Blood Institute (parte a National Institutes of Health) din SUA. Dieta DASH nu a fost creată în mod special pentru prevenirea și controlul hipertensiunii ci ca un plan alimentar pentru omul care dorește un stil de viață mai sănătos.

CE ESTE DIETA DASH?

  • Dieta DASH recomandă consumul ridicat de fructe, zarzavaturi, cereale integrale și lactate degresate. Totodată, dieta include carne albă, pește, nuci și legume și este săracă în alimente și băuturi dulci, carne roșie și grăsimi.

  • Datorită profilului ei nutrițional (fructe, legume, nuci, fibre), pare a fi eficientă în prevenirea diabetului și a bolilor cardiovasculare. DASH scade hipertensiunea arterială, îmbunătățește glicemia a jeun, insulinemia, profilul lipidic dar și alți indici ai rezistenței la insulină.

  • Se presupune că fibrele, în special cele solubile, acidul folic, vitamina C și unele fitochimicale (flavone, flavonone, carotenoizi, fitoestrol) din alimentele dietei DASH scad presiunea sangvină prin creșterea capacității antioxidante și reducerea stresului oxidativ.

CE DOVEZI ȘTIINȚIFICE EXISTĂ ÎN SPATELE DIETEI DASH?

  • Dieta DASH a fost creată la mijlocul anilor 90, în urma a două studii realizate în patru centre medicale universitare.

  • În primul studiu, subiecții, normo și hipertensivi, au fost împărțiți în trei grupuri. Dieta grupului de control a fost una tipic americană, săracă în fructe, legume și zarzavaturi, cu conținut redus de fibre, calciu, potasiu și magneziu. Prima dietă experimentală a fost similară cu cea de control, dar mai bogată în fructe, legume și zarzavaturi. A doua dietă experimentală a fost actuala dietă DASH, adică bogată în fructe și legume, calciu, magneziu și potasiu și săracă în lipide și glucide. Alcoolul și cafeaua au fost limitate la maximum: două băuturi/zi, respectiv 3 cafele (240 mg cafeină). Comparativ cu dieta tipic americană, dieta DASH a scăzut presiunea sistolică cu 11,6 mm Hg și pe cea distolică cu 5,3 mm Hg la hipertensivi, iar la normotensivi cu 5,5 mm Hg presiunea sistolică, respectiv cu 3 mm Hg presiunea distolică. Aceleași rezultate le-a produs și dieta cu fructe și legume, dar nu au fost la fel de spectaculoase. Efectele hipotensive s-au observat deja după primele două săptămâni și s-au menținut încă șase săptămâni, până la finalizarea studiului.

  • Al doilea studiu a examinat efectele reducerii aportului de sodiu (3300 mg, 2300 mg și 1500 mg) la subiecți cu dietă tipic americană și DASH și a demonstrat că restricționarea sodiului scade presiunea sangvină și mai mult decât o face dieta DASH.

  • Rezultatele celor două studii au fost confirmate ulterior în multe țări, dar mecanismul prin care dieta DASH reduce presiunea sangvină nu a fost elucidat nici până în prezent. Se pare că nitrații (NO3) din alimentele vegetale (sfeclă, morcovi, ridichi) servesc ca precursori pentru sinteza oxidului nitric (NO) care produce vasodilatație și scade presiunea arterială. Nitrații ingerați sunt reduși de bacteriile enterice la nitriți (NO2), care sunt absorbiți în intestin și apoi reduși la NO în endoteliile vasculare.

DIETA DASH – PĂRERI PRO ȘI CONTRA?

  •  În ciuda rezultatelor impresionante, dieta DASH s-a dovedit a fi utilizată prea puțin de către americanii hipertensivi. Între motivele invocate se află lipsa specialiștilor informați despre dieta DASH, lipsa de educație a pacienților în privința potențialelor beneficii ale intervenției nutriționale în tratamentul hipertensiunii, costurile prea ridicate sau distanța prea mare față de supermarketurile de unde se pot procura alimentele specifice dietei.

  • U.S. News and World Report a declarat dieta DASH dieta anului pentru opt ani consecutivi.

  • Există însă căteva aspecte discutabile ale dietei DASH. Pe de o parte, principiile pe care se bazează recomandările nutriționale nu sunt cu nimic diferite de cele generale, atât din țările Uniunii Europene, cât și din SUA. Pe de altă parte, dieta recomandă consumul alimentelor ce conțin exact nutrienții care sunt incriminați pentru implicarea lor în apariția diferitelor boli cronice, inclusiv a celor cardiovasculare. Este vorba de margarină și maioneză.

  • Margarina are un conținut ridicat de acizi grași trans rezultați în procesul de hidrogenare parțială a uleiurilor vegetale, dar este ieftină și de aceea intră în compoziția multor produse de patiserie comerciale. Consumul regulat al unor astfel de produse crește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare prin procese inflamatoare.

  • Maioneza, dacă este preparată în casă din uleiuri de calitate, poate fi consumată fără probleme în cantități moderate și combinații corespunzătoare cu alte alimente și poate avea chiar efecte benefice asupra sănătății. Ori, dacă se studiază etichetele maionezei din comerț, se constată că este constituită majoritar din grăsimi vegetale hidrogenate, adică exact cele care ar trebui evitate.

  • În plus, DASH recomandă consumul lactatelor semidegresate sau degresate. Vitaminele A și D sunt două vitamine liposolubile care, cel mai probabil, sunt îndepărtate în procesul de degresare. Pe etichetele sticlelor de lapte sau produse lactate nu există informații, cel puțin nu pe cele din România, despre conținutul în cele două vitamine. În asemenea condiții, dacă laptele nu este fortificat, valoarea lui nutrițională este scăzută.

PRODUSUL MEDICINAL

  •  Dieta DASH oferă un model alimentar pe care și-l pot însuși perosoanele cu afecțiuni cardiovasculare, dar și cele “sănătoase care au o dietă dezechilibrată.

  • DASH reunește recomandările nutriționale din multe țări în privința alimentației sănătoase, deci poate fi adoptată ca un stil de viață, nu neapărat ca o dietă.   

BIBLIOGRAFIE:

  1. Appel LJ, Moore TJ, Obarzanek E, Vollmer WM, Svetkey LP, Sacks FM, et al., DASH Collaborative Research Group. A clinical trial of the effects of dietary patterns on blood pressure. N Engl J Med. 1997;336(16):1117-24.
  2. Sacks FM, Svetkey LP, Vollmer WM: Effects on blood pressure of reduced dietary sodium and the Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) diet, N Engl J Med. 344(1):3–10, 2001.
Pentru un plan nutrițional personalizat

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *