Dovleacul (Cucrubita pepo) este o specie originară din America centrală (Mexic).

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este o plantă erbacee anuală, cu tulpini fistuloase, repente sau agăţătoare, prevăzute cu cârcei;
• Frunzele sunt alterne, palmat lobate;
• Florile sunt de tip 5, de culoare galben-portocalie;
• Fructul este o peponidă de dimensiuni mari, prevăzută cu numeroase seminţe;
• Seminţele sunt ovale, turtite, de 7-15 mm lungime şi o lăţime de 3-7 mm. În interior prezintă două cotiledoane mari şi un embrion drept. Seminţele au culoare verzuie sau verde-brună, cu gust dulceag­uleios. În prezent se cultivă varietăţi ale căror seminţe nu au testă (coajă);

PRODUSUL MEDICINAL

• Seminţele (Cucurbitae semen)
• Fructul (Cucurbitae fivetus)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Seminţele se recoltează toamna când dovleacul a ajuns la maturitate;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Semințele de dovleac conţin betacaroten, tocoferoli (vitamina E), carotenoide (luteina, beta-caroten), 25-30% proteine, în jur de 30% pectine,1% steroli (cei mai importanţi fiind cei nesaturaţi, glicozide sterolice) și 4% microelemente (seleniu, mangan, cupru, zinc);
• Se menţionează că natura şi concentraţia elementelor chimice depinde de varietatea dovleacului investigat;
  
  

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Încă nu s-a stabilit cu precizie mecanismul de acţiune al seminţelor de dovleac;
• Tocoferolul şi seleniul din seminţele de dovleac au o acţiune antiradicalară faţă de speciile reactive de oxigen (radicalii liberi), împiedicând degradarea oxidativă a lipidelor, vitaminelor, hormonilor şi enzimelor, dar şi o puternică actiune antiinflamatoare;
• Tratamentul cu seminţe de dovleac reduce frecvenţa micţiunilor dar nu influenţează în sine evoluţia hipertrofiei prostatei. O ipoteză care explică eficienţa clinică a extractelor din seminţe de dovleac este aceea care se bazează pe prezenţa fitosterolilor în produsul vegetal. Există presupunerea că 13-sitosterolul inhibă competitiv sinteza de androgeni şi este posibil să interacţioneze cu mecanismele de recuplare de la nivelul hipotalamusului, inhibând astfel sinteza de prostaglandine;
• De asemenea, s-a mai observat că o fracţiune proteică din seminţele de dovleac acţionează ca inhibitor de tripsină, fapt care explică probabil acţiunea antihelmintică a produsului;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Seminţele de dovleac sunt utilizate în medicină, în tratamentul problemelor de micţiune, asociate cu hipertrofie benignă de prostată, stadiul I şi II;
• Pentru a se ameliora simptomele prostatitei se consumă zilnic 150-200g seminţe decojite, în două serii dimineaţa şi seara sau sub formă de decoct;
• Pentru parazitoze intestinale (teniază, ascaridioză, oxiuri, tricocefali), se consumă zilnic câte 150-200g – adulţi şi 100g – copii şcolari, iar pentru cei mici 50 g, dimineaţa pe stomacul gol. Semințele trebuie mestecate bine și după 1-2 ore se ia ulei de ricin sau un ceai laxativ. Totodată se poate administra pastă de seminţe, pastă antihelmintică, decoct sau emulsie din seminţe;
• În caz de insomnie, este recomandată infuzia din seminţe de dovleac în lapte);
• Pentru insuficienţă cardiacă cu edeme se bea zilnic câte un pahar de suc obţinut din 500g miez dovleac, ajuns la maturitate, pe o perioadă nedeterminată; 
• În caz de colită de putrefacţie cu constipaţie este indicată fiertura din pulpă de dovleac);

Extern

• În caz de arsuri și înţepături de insecte se pot folosi cataplasme cu pulpă de dovleac crud, zdrobit, care se schimbă până la vindecare;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Decoct

• Se adaugă o lingură de seminte nedecojite, zdrobite la 200ml de apă;
• Se fierb 5 minute la foc potrivit;
• Se lasă acoperit 5 minute;
• Se beau 2-3 căni pe zi pe o perioadă nelimitată;

Infuzie (din seminţe de dovleac în lapte)

• 13g seminţe se opăresc cu 200ml de lapte;
• Se administrează înainte de culcare (adulţii) şi o linguriţă (copii);

Pastă (din seminţe)

• Se amestecă 60g seminţe decojite zdrobite cu 20g zahăr până se obţine o pastă omogenă;
• Se mănâncă întreaga cantitate o dată;
• După 6 ore se ia un purgativ;
• Se repetă 5 zile;
• Dacă nu s-a eliminat se repetă tratamentul;

Pastă (antihelmintică)

• Se dau prin mașina de tocat 0,5 kg de seminte de dovleac;
• Se amestecă cu 0,6 kg miere si 100ml lapte proaspăt;
• Se omogenizează şi se împarte în 3 părţi, care se iau din oră în oră;
• După 3 ore se iau 3 linguri ulei de ricin, din oră în oră;
• Dacă nu s-au eliminat se repetă şi a doua zi;
• Cu 12 ore înainte de începerea tratamentului nu se mănâncă nimic;

Decoct (din seminţe)

• Se adaugă 50g de seminte decojite la 200ml apă;
• Se fierb jumătate de oră până scad la jumătate;
• Se bea dimineaţa pe nemâncate;

Emulsie

• Se adaugă 5g de seminţe decojite, zdrobite, la un pahar cu apă fiartă şi răcită;
• Se adaugă 50g de sirop de coajă de lămâie sau de portocală;
• Se amestecă bine;
• Se ia dimineaţa în două reprize, pe stomacul gol la interval de 30 minute;
• După circa 3 ore se iau 2 linguri de ulei de ricin;
• Se repetă până la eliminarea paraziţilor, o dată pe săptămână;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.