Cernețelul (Geum urbanum) este o specie răspândită în Europa. Creşte spontan prin păduri umede şi locuri umbroase, pe lângă garduri, la marginea pădurilor de fag, la marginea apelor, a drumurilor, prin tufărişuri, la marginea culturilor, din zona de câmpie până în etajul fagului.

BOTANICAL DESCRIPTION

• Este o plantă erbacee, perenă;
• Are un rizom gros (cca 2 cm dimetru), cilindric, oblic din care pornesc numeroase rădăcini;
• Tulpina este erectă, uşor arcuită la bază, subţire, aspru păroasă, simplă sau ramificată, cu înălţimea de 60-130 cm;
• Frunzele sunt întrerupt liniat penate, cele bazale dispuse în rozetă, cu 3-5 lobi şi scurt peţiolate, late, dispers alipit-păroase pe ambele feţe;
• Florile au culoarea galbenă (3 la număr, din care una terminală dispusă într-o inflorescență lax-racemos-paniculată). Înfloreşte în mai-octombrie;
• Fructe sunt polinucule globuloase însoțite de pistil persistent;
• Cerenţelul are un gust astringent și un miros slab aromat;

PRODUSUL MEDICINAL

• Rizomul de cerentel (Gei urbani rhizoma Gei rhizoma)
• Partea aeriana (Gei urbani herba / Herba gei urbani)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Recoltarea rizomilor se face toaman (la sfărşitul lui septembrie până în noiembrie) sau primăvara înaintea apariţiei frunzelor;
• Unii autori recomandă recoltarea lor în perioada înfloririi;
• Rizomii se scot din pământ, se spală sub jet de apă după care se usucă la temperatura de max. 35°C;
• Rizomii au un miros de cuișoare, datorită eugenolului pe care îl conţin;
• Se conserva în ambalaje închise ermetic;
• Partea aeriană se recoltează mai rar. Se taie deasupra solului, în perioada de înflorire, se leagă în buchete si se usucă în curent de aer;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Cernetelul conține taniuni, glicoseide fenolice (geina), ulei volatil (pana la 80% eugenol- provenit în urma hidrolizei geniunei). Eugenolul imprima produsului vegetal mirosul aromat de cuisoare);
• Cernetelul mai conține catehina, galoil-glucoza, principii amare, flavone, rezine, un pigment, acizi organici (acid cafeic, clorogenic), mucilagii, oze reducatoare cât și o serie de minerale (calciuc, sodiu, fier);

WHAT ARE ITS THERAPEUTIC PROPERTIES

• Cernețelul are o acţiune astringentă, antidiareică, antihemoragică, febrifugă, digestivă, sedativă, hemostatică, antispetică, aromatică, tonic stomahică, calmantă, diaforetică și antiinflamatoare;
• Rădăcina este uşor sedativă şi hipnotică;
• Datorită taninurilor catehice și galice, cernetelul are acţiune antidiareică, astringentă şi antiseptică. Taninrile precipită proteinele existente în straturile superioare cât şi din straturile profunde ale mcoasei intestinale, forrnând la suprafața intestinului o peliculă de proteine coagulate care nu permit trecerea în lumenul intestinal a apei din ţesuturi. În acest fel, nici apa şi toxinele din intestin nu mai pot fi resorbite. Totodată, acţionează ca antiiritativ oprind eventualele sângerări microcapilare, iar acţiunea antiiflamatoare locală se produce prin reducerea concomitentă a activităţii secretorii a mucoasei. Prin acţiunea anestezic locală uşoară se reduce sensibilitatea terminaţiilor nervoase de la nivelul mucoasei intestinale;
• În afara acţiunii specifice la nivelul mucoasei intestinale, taninurile acţionează antimicrobian, antisecretor şi antiinflamator, inhibând în acelaşi timp peristaltismul intestinal. Acţiunea taninurilor oligo sau polimere este strict locală, ele nu se resorb dacă mucoasa intestinală este intactă. Dacă la nivelul mucoasei intestinale există leziuni, taninurile se resorb şi, dacă au fost administrate în cantităţi mari sau un timp mai îndelungat, pot deveni hepato şi/sau nefrotoxice;
• Componentele tanoide (galotaninurile, proantocianidele) dezvoltă acţiuni sistemice (datorită faptului că se resorb la nivel intestinal), dar acestea nu se manifestă dacă aplicarea se face în doze uzuale;
• Eugenolul are acţiune astringentă, antiseptică și antimicrobiană. Eugenolul creşte activitatea tripsinei (enzimă digestivă), în timp ce componenta amară ajută la stabilizarea activităţii funcţionale a ficatului şi vezicii biliare. Cerenţelul combină acţiunea tonic amară cu efectele astringente ale taninlor conţinuţi şi acţiunea antiseptică a uleiului său volatil, eugenolul;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• În caz de gastrită, dispepsie, colită ulcerativă, diverticulită, enterită, enterocolită, vomă, constipaţie, indigestie, colici gastrointestinale, colon iritabil, vomă provocată de tulburări ale ficatului sau bilei, hemoragii interne, hemoragie uterină pasivă, febră intermitentă, tumori ale ficatului, se recomandă decoctul şi pulberea din rizomi;
• În afecţiunile stomacale şi ale ficatului, cât și ca stimulent digestiv şi tonic general esre indicat maceratul în vin;
• Pentru nevroză depresivă, melancolie, hipocondrie se poate administra decoct de cerenţel (se beau câte 2-3 căni pe zi);
• Pentru hemoragie (internă şi uterină), hemorhroids, and dismenoree (calmează durerile hemoroidale şi menstruale), metrite ulcerate, metroanexite și leucoree se recomandă infuzia, sau decoctul. Se beau 2 căni pe zi, dimineaţa pe stomacul gol şi seara înainte de culcare;

External:

• Este o plantă cu acţiune astringentă, utilizată în principal pentru afecţiuni ale gurii, gâtului. Vindecă gingiile moi şi ulceraţiile dureroase;
• În caz de gingivită, stomatită, abcese dentare, laringită, faringită, amigdalită, hemoroizi, plăgi, leucoree, halenă, răni, boli de piele sunt indicate gargarisme, spălături, comprese cu decoct;
• Pentru faringo- amigdalită se fac gargarisme de 3-4 ori/zi, după care se înghite;
• Pentru hemoroizi se fac spălături intrarectale şi se ung cu un unguent cu cerenţel);
• Conjuctivita se poate trata folosind ccomprese pe pleoape cu decoct — 30g la litru de apă;
• În caz de sinuzită se fac aspiraţii nazale de 2 ori/zi cu decoct);

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie (din rizom și rădăcini)

• Se adaugă o lingură plantă la 250ml de apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15-20 min;
• Se iau 1-3 linguriţe de 3 ori/zi;

Decoct (din rizom și rădăcini)

• Se adaugă 2 linguriţe de pulbere din rizomi şi rădăcini la 250ml apă;
• Se fierbe 25-30 minute;
• Se bea dimineaţa pe stomacul gol;

Macerat în vin

• Se adaugă 40g rizomi şi rădăcini la un litru vin și se lasă la macerat 7 zile;
• Se ia câte o lingură de 3 ori/zi;

Tinctură (din rizom și rădăcini)

• Se amestecă 20g produs cu 250ml alcool si se lasă la macerat 14 zile;
• Se iau câte 20 picături de 3 ori/zi;

SIDE EFFECTS

• La administrarea pe cale orală a preparatelor cu ulei volatil de eucalipt sau eucaliptol pot să apară reacţii de sensibilizare gastrică (greaţă, stare de rău);
• Nu se administrează pe cale orală doze mari de ulei volatil deoarece determină disfuncţii gastrointestinale, hipotensiune, hipotermie, stări confuzionale, fenomene epileptice (datorate eucaliptolului), iritaţii renale;

COMBINATIONS

• Cerenţelul se poate combina cu turiţa mare în tratamentul tulburărilor digestive, colite. in diaree, enterocolite;
• Efectul terapeutic creşte în amestec cu muşeţel, mentă si sunătoare;

INTERACTIONS

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICATIONS AND PRECAUTIONS

• Nu se cunosc;

TOXICITY:

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAPHY

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.