Ghimbirul (Zingiber officinalis) este o plantă originară din Asia tropicală, se cultivă în Mexic, Jamaica, Europa, dar numai în zone calde.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este o plantă erbacee cu înălţimea de peste 1 m;
• Frunzele sunt mari, lanceolate;
• Florile sunt grupate într-un spic;

PRODUSUL MEDICINAL

• Rizomul (Zingiberis rhizoma)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Produsul vegetal reprezintă rizomul ramificat, decorticat recoltat de la specia Zingiber.
• După recoltare rizomii sunt decorticaţi şi uscaţi la soare;
• Produsul vegetal are culoarea cenuşie-brună, lungimea de 7-15 cm, lăţimea 2-3 cm, are un miros plăcut, aromat şi gust aromat, iute;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Ghimbirul conţine aproximativ 2-3% ulei volatil şi 5-8% derivaţi fenolici, alcaloizi, materii rezinoase şi mucilagii. Mai conţine diterpene (galanolactona), care-i determină acţiunea;
• Fracţiunea volatilă este cea care-i imprimă aroma caracteristică produsului vegetal şi se obţine prin antrenare cu vapori de apă (Zingiberis aetheroleum);
• Uleiul volatil conţine un număr mare de monoterpene (b3-felandren, d-camfen, cineol, citral, neral, borneol), sesquiterpene (zingiberen, bisabolen);
• Gingerolii sunt compuşi fenolici nevolatili, ei sunt componentele care-i conferă gustul iute dar şi produşii lor de degradare (zingerona, shogaol);

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Ghimbirul are o actiune carminativă, stimulentă asupra tractului gastro-intestinal, creşte peristaltismul şi tonusul muşchilor intestinali, ajută secreţia gastrică şi este utilizat în tratamentul dispepsiei, hipoacidozei gastrice, flatulenţei, colicilor și stimulării apetitului;
• De asemenea, ghimbirul are o acţiune antitusivă, rubrefiantă, antiinflamatoare, spasmolitică, sialagogă, expectorantă, antiseptică, stimulatoare a circulaţiei periferice;
• Ghimbirul poate fi utilizat în cazul greţurilor matinale. Se pare că acţiunea antiemetică se datorează acţiunii directe la nivelul traiectului gastrointestinal, spre deosebire de antihistaminice care acţionează la nivel central. În stările febrile, ghimbirul are acţiune diaforetică, provocând transpiraţia. Ghimbirul stimulează secreţiile salivare şi calmează durerile de gât (gargarisme);
• Extractele de ghimbir stimulează centri vasomotori şi respiratori. Ghimbirul acţionează asupra întregului organism, stimulând sănătatea, vitalitatea şi intensificând imunitatea (stimulează activitatea sistemului imunitar). De asemenea ghimbirul stimulează transpiraţia şi reduce temperatura corpului în caz de febră;
• Compușii fenolici sunt responsabili pentru relaxarea muşchilor stomacului şi de asemenea aceasta explică efectul lor în ameliorarea greţei. Componentele fenolice acţionează asupra stomacului ca un sedativ şi anestezic care ajută la reducerea hiperactivităţii intestinului;
• În infecţiile stomacale, uleiul de ghimbir acţionează antiseptic şi antiinflamator. Gingerolii sunt singurii responsabili de capacitatea ghimbirului de a acţiona hepato-protector. Pentru aparatul cardiovascular, ghimbirul are capacitatea de a reduce nivelul colesterolului şi de accelera circulaţia sanguină prea lentă. Ghimbirul stimulează expectoraţia, calmarea tusei catarale şi vindecarea infecţilor respiratorii. Ghimbirul revigorează stomacul şi intestinele, stimulează secreţia enzimelor digestive, acţionează asupra stagnării alimentelor în intestine şi ulterior asupra acumulării de toxine, ceea ce are un efect puternic asupra întregului organism;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Ghimbirul calmează indigestia, are efecte relaxante asupra intestinului, calmează durerile datorate diareei, previne flatulenţa şi este renumit pentru alinarea greţei şi vomei, indiferent de cauză;
• Pentru tratarea tusei cronice şi iritaţiilor gâtului este indicată infuzia;
• Pentru gripe, infuzia favorizează transpiraţia, în guturai se aplică acelaşi remediu, numai că infuzia se va consuma rece;
• În caz senzație de vomă, dispepsie, dureri de cap, fatigabilitate sexuală, impotenţă (afrodisiac) și astenie, este indictă pulbera totală;
• Pentru intoxicaţii alimentare este indicată infuzia concentrată;

Extern

• În caz de contuzii, se fac cataplasme cu ghimbir ras şi încălzit pe aburi. Se infăşoară într-un pansament subţire şi se aplică pe piele. Se aplică după 18-24 ore de la producerea contuziei;
• Pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine, stimularea organismului, reumatism şi lumbago sunt indicate masaje cu ulei volatil de ghimbir;
• În caz de dureri de dinţi şi măsele se fac cataplasme din rădăcină proaspătă de ghimbir sau o lingură de rădăcină pulverizată uscată şi umezită, pusă într-un pansament sau o pânză curată care se aplică pe zona dintelui dureros. O altă metodă este realizarea unei soluţii formate din 10-15 picături de tinctură diluată în 1/2 pahar cu apă caldă, soluţie în care se introduce un pansament steril care se aplică pe obraz sau pe zona dintelui dureros;
• Pentru degerături se fac băi cu decoct concentrat de ghimbir;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie

• Se adaugă o linguriţă de ghimbir la o cană de apă;
• Se beau 2-3 căni pe zi;

Infuzie (concentrată)

• Se adaugă 3 linguri de pulbere din rădăcină la o cană de apă clocotită;
• Se beau 3 căni pe zi;

Pulbere

• Se administrează 2-4 g de trei ori/zi pentru acţiunea antiemetică;

Tinctură (din rădăcină proaspătă)

• 1:5 în alcool 70%
• Se administrează 2-10 picături pentru stimularea circulaţiei sanguine, flatulenţă, indigestie şi greaţă

Capsule

• Se administrează 1,2 comprimate a 200 mg până la 1 g pentru greţurile matinale ale femeilor însărcinate;

Ulei volatil

• Se administrează 1-2 picături pe o linguriţă cu zahăr pentru flatulenţă, crampe menstruale, greaţă și tulburări stomacale;

EFECTE SECUNDARE

• Utilizarea ghimbirului are puţine efecte secundare. ­Unele persoane pot fi sensibile la gustul ghimbirului;
• Utilizarea pe termen scurt a ghimbirului pentru greaţă şi stările de vomă ale femeilor însărcinate nu pune probleme de siguranţă însă, utilizarea pe termen lung nu este recomandată femeilor însărcinate;
• În cazul unor operaţii chirurgicale, medicul trebuie să fie informat despre utilizarea ghimbirului de către pacient, înainte de operaţii sau postoperator;

COMBINAȚII

•  Ghimbirul se poate combina cu geanţiană (Gentiana lutea) și revent (Rheum palmatum) pentru uşurarea digestiei şi pentru constipaţiei;
• Se poate combina cu ulei esnţial de ienupăr (Juniperus communis) sau de eucalipt (Eucaliptus globulus) pentru masaj;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se recomandă administrarea pulberii de ghimbir persoanelor care suferă de gastrită, ulcer gastric sau duodenal datorită uleiului volatil care irită mucoasa intestinală;
• În cazul femeilor însărcinate se vor utiliza doze mici de rădăcină uscată, maximum 1 g pe zi, pentru greaţa matinală;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.