Ghimpele (Ruscus aculeatus) este o specie răspândită în întreaga Europă. Creşte spontan prin păduri, crânguri, dar este în acelaşi timp cultivat și ca plantă ornamentală. Nu se recoltează din flora spontană, fiind cosiderat un monument al naturii.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Ghimpele este un subarbust de talie mică;
• Prezintă filocladii eliptice cu un spin terrninal;
• Pe filocladii se dezvoltă flori şi frunze;
• F’ructele sunt bace roșii;

PRODUSUL MEDICINAL

• Rizomul (Rusei aculeati rhizoma);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Produsul vegetal este constituit din rădăcinile și rizomii noduroşi, de culoare brun-gălbuie sau cenuşie, cu gust şi miros slab;
• Ghimpele ca atare ca atare, nu este utilizat în terapeutică, ci cloar sub formă de extracte standardizate în ruscogenoli;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Produsul vegetal conţine 6% saponine cu nucleu sterolic (ruscină şi ruscozidă, care au drept agliconi ruscogenina şi neoruscogenina), alături de steroli, flavonoide, acizi graşi, oze, cantităţi reduse de ulei volatil, săruri de calciu şi potasiu, rezine şi ulei volatil;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Ghimpele are o acţiune antihemoroidală, diuretică, vasoprotectoare, venotonică (tonic al musculaturii netede a pereţilor venoşi, ajutând la evitarea trombozelor) şi antiinflamatoare. Activitatea farmacodinamică este datorată genolilor;
• Ruscusaponinele sunt, din punct de vedere chimic, saponine sterolice, ceea ce înseamnă că sunt substanţe tensioactive. Acestea se absorb la nivel intestinal şi au acţiune hemolitică;
• Ruscogenina şi neoruscogenina produc efecte vasoconstrictive de activare directă a receptorilor adrenergici. Glicozidele sterolice din Ruscus sunt solubile în apă, iar ruscogenolii sunt substanţe lipofile care se absorb uşor în segmentele superioare ale intestinului subţire. Din acest motiv, extractele ce conțin ruscogenoli pot fi uşor încorporate în unguente şi supozitoare;
• Prin administrarea internă a unor preparate ce conţin extract standardizat (7-1 1 mg ruscogenoli pe zi) din rizomi de ghimpe se asigură  o acţiune antiinflamatoare şi venotonică, în cazul hemoroizilor;
• Acțiunea venotonică, antiexudativă, antiinflamatoare şi uşor diuretică, exercitată de ruscogenoli este asemănătoare cu cea a exercitată de corticosteroizi, cu deosebirea că în cazul ruscogenolilor lipsesc efectele adverse ale corticosteroizilor;

MOD DE UTILIZARE

• Toate extractle sunt standardizate în ruscoenoli. Pentru hemoroizi se utilizează unguente şi supozitoare care se aplică seara înainte de culcare. Pentru insuficienţa venoasă, se utilizează capsule care conţin extract de Ruscus, adesea combinate cu vitamina C sau cu flavonoide (în doze de 1000 mg de trei ori/zi);
• Ca o alternativă, este extractul standardizat care asigură 50-100 mg ruscogenine, luat zilnic;
• Extractul din ghimpe se găsesc în comerț sub formă de capsule (pentru tratamentul problemelor circulatorii ale picioarelor) şi  unguente sau supozitoare (pentru alinarea simptomelor hemoroizilor);

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

 Extractele standardizate

• Sunt izolate în stare pură, singure sau asociate cu alte substanţe sau extracte cu proprietăţi antiinflamatoare, venotonice, vasoprotectoare, intrând în compoziţia unor unguente sau supozitoare;

EFECTE SECUNDARE

• În cazul administrării interne a preparatelor pe bază de ghimpe, apare uneori senzaţia de greaţă;

COMBINAȚII

• Se poate combina cu Aesculus hippocastanum, Polygonum multiflorum,  Hamamelis virginiana, Symphytum officinale şi Calendula officinalis;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte tozice.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.