Mărul lupului (Aristolochia clematitis) este o specie originară din Estul şi Sud-estul Europei. Creşte la marginea pădurilor, prin tufărişuri, de-a lungul căilor ferate, din zona de câmpie până la cea de deal.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Mărul lupului este o plantă erbacee, perenă;
• Este foarte rezistentă, regenerându-se rapid;
• Mărul lupului prezintă un rizom cilindric scurt şi ramificat din care pornesc rădăcinile;
• Tulpina este erectă, cu noduri evidente, de unde se îndoaie în zig­zag, ajunge la înălţimea de 0.5 m, cu tulpina tare;
• Frunzele sunt ovat triunghiulare, cu vârf rotunjit, pieloase;
• Florile sunt grupate câte 3-5 la subsoara frunzelor. Au culoare galben deschis cu miros neplăcut. Înflorește din mai până la începutul toamnei;
• Fructul este galben-verzui, globulos (3-4 cm în diametru), se deschide în 6 valve;
• Seminţele sunt triunghiulare turtite, de culoare castaniu-brun, pe exterior spongioase;

PRODUSUL MEDICINAL

• Rizomul (Aristolochiae rhizoma)
• Părţile aeriene (Aristolochiae herba)
• Fructele (Aristolochiae fructus)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Rizomul plantei se recoltează toamna către sfărşitul perioadei de vegetaţie, se spală şi se usucă în poduri acoperite cu tablă bine aerisite;
• Părţile aeriene se recoltează în timpul înfloritului şi se usucă ca şi rizomul;
• Fructele se usucă la soare sau în încăperi, dacă vremea nu permite;
• Seminţele se recoltează la sfârşitul luni iulie şi începutul lui august, prin culegerea fructelor (prin uscare seminţele cad iar carcasa seminţelor se aruncă);

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Marul lupului conține acid aristolochic, care este principalul constituent; tanin, alantoină, colină, principii amare, acizi esenţiali;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Planta înflorită, alături de rădăcină, are acțiune antibiotică, antitumorală, antiinfectioasă, antibacteriană, antifungică, antiinflamatoare, antispasmodică, stimulează epitelizarea și stimulează fagocitoza naturală;
• Marul lupului conţine acid aristolochic care stimuleazăstimuleazăul imunitar și au o puternică acţiune în vindecarea rănilor canceroase, tumorilor și leziunilor infectate;
• Totdată, acidul aristolochic are și o acţiune antitumorală, sporeşte imunitatea celulară și funcţia fagocitară asupra celulelor;
• Conţinutul crescut de alantoină poate explica eficienţa în tratamentul abraziunilor şi stărilor septice;
• De asemenea, se mai poate utiliza pentru arsuri și plăgi greu vindecabile;

MOD DE UTILIZARE

Intern/extern

• Marul lupului se poate utiliza în tratamentul rănilor și sângerărilor hemoroidale;
• Are o extraordinară capacitate în colectarea și eliminarea infecțiilor și vindecarea rănilor în scurt timp;
• Unele rapoarte suțin utilizarea numai a rădăcinii, altele susțin utilizarea plantei proaspete înflorite sau a rădăcinii uscate;
• Se mai poate utiliza în tratarea rănilor postoperatorii, leziuni cronice, răni care nu se vindecă, abcese, eczeme infectate, gangrene, vaginite, trichomoniaze, prurit vaginal, candidoze, vulvită, gonoree, fibrom uterin, chisturi mamare, infecții mamare (galactoforite, fisuri mamelonare, abcese);
• Marul lupului se mai utilizează și în tratamentul eczemelor, dermatozelor, rănilor, tăieturilor, arsurilor, cicatricilor postoperatorii, pentru regenerarea țesutului epitelial, amigdalite, hemoroizi externi, varice, ulcer varicos, răni infectate ale degetelor, fisurilor anale, inflamaţii, dureri sau hemoragii hemoroidale, leziuni sau infecţii ale organelor genitale feminine, reumatism (articular acut, artrozic, poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă), erizipel, eczeme supurânde, eczeme umede infectate, ulcer varicos, hemoroizi, epidermofiţia sau calviție;
• Este indicat și ca adjuvant în caz de cancer, cancer al cavităţii bucale, leziuni canceroase, cancer de piele al buzei şi gâtului, cancer de colon, cancer rectal, ademon de prostată sau genital extem, cancer genital;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Extract complet (extern)

• Se adaugă o lingură mărul lupului, mărunţit până la stadiul de pudră (cu o râşniţă de cafea);
• Se mai adaugă o lingură flori de muşeţel;
• Se pune la macerat de seara în 500 ml apă caldă;
• Dimineaţa se strecoară (maceratul), după care plantele se pun la fiert cu 500 ml apă (decocţie);
• Se fierbe până ce lichidul scade la jumătate;
• Se lasă decoctul să se răcească şi se filtrează;
• Ulterior se amestecă maceratul cu decoctul;

Decoct (pentru uz extem)

• Se adaugă o mână plină cu plantă;
• Se fierbe în 6 litri de apă până scade lichidul la jumătate;

Pastă (pentru cataplasmă):

• Se mărunţeşte planta cu râşniţa de cafea şi se amestecă bine cu 2 sau mai multe linguri de apă, până se obţine o pastă;

Tinctură (pentru comprese)

• Se umple o jumătate de sticlă cu pulbere de mărul lupului;
• Separat se prepară o soluţie alcoolică din o parte alcool de 96^° şi o parte apă;
• Se umple sticla cu solutia alcoolică; se lasă la macerat timp de 14 zile, după care se filtrează şi se presează plantele;
• Se păstrează într-un loc intunecos și răcoros;
• Se pune o etichetă de avertizare pe pentru a se feri de o ingestie accidentală;
• Tinctura de mărul lupului nu se utilizează decât pentru uz extern;

Extract complet (uz extern)

• Se ia o mână plină de plantă;
• Se adaugă 2 litri de apă și se lasă 8-10 ore, şi se filtrează;
• Peste plantele rămase se toarnă 2 litri de apă fiartă;
• Se acoperă cu un capac şi se lasă să se răcească;
• Aceasta se filtrează și se amestecă cele două lichide;
• Se face o baie timp de 20 de minute, adăugându-se apă caldă, dacă este nevoie;

Gel

• Se iau 6 linguriţe de tinctură și se lasă să se evapore, până ajunge la a treia parte din volumul iniţial;
• Se obţin 2 linguriţe de extract mai gros şi unsuros care miroase puternic;
• Se adaugă o substanţă grasă
• Se amestecă bine și se păstrează la frigider;

Decoct (din partea aeriană sau rădăcină, pentru comprese)

• Se adaugă 15-20g plantă la 250ml apă;
• Se fierbe 5-10 minute;

Decoct2 (din seminţe, pentru comprese)

• Se adaugă 5g la 350ml apă;
• Se fierbe 5-10 minute;

Infuzie (din partea aeriană, pentru comprese)

• Se adaugă 5g plantă la 300ml apă;
• Se fierbe 5-10 minute;

EFECTE SECUNDARE

• Marul lupului, utilizat intern, în doze excesive, datorită acidului aristolochic, poate activa celulele canceroase din organism şi poate afecta rinichii, vezica urinară şi tubul digestiv;
• De aceea, este interzisă folosirea preparatelor de marul lupului pentru uz intern, iar cele pentru uz extern se vor administra sub strictă supraveghere medicală;

COMBINAȚII

• Marul lupului se foloseşte ca cicatrizant în asociere cu preparate de Echinaceea;
• Pentru cancerul esofagian, al limbii ş.a. se face gargară în fiecare zi cu extract complet dintr-un amestec format din o linguriţă pulbere mărul lupului și o linguriţă tătăneasă;
• Pentru cancer de piele, tumori, leziuni canceroase și alte leziuni se utilizează o pastă dintr-un amestec de pulbere de mărului lupului si rădăcină de tătăneasă;
• Pentru hemoroizi se fac clisme cu extract complet, o lingură mărul lupului, o lingură rădăcină de tătăneasă și o lingură de gălbenele;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Planta se va folosi numai pentru uz extem, la recomandarea şi sub directa îndrumare a specialistului, deoarece este toxică;
• Intoxicarea cu această plantă se manifestă prin scăderea poftei de mâncare, constipaţie, inflamații renale;
• În acest caz se fac spălături stomacale şi se ia cărbune activ;
• Fructele de mărului lupului nu se utilizează în cazul deficienţei splenice, diareei sau stărilor de răceală şi deficienţelor de respiraţie şi tuse;

TOXICITATE

• Părţile aeriene ale plantei şi în special rizomul, rădăcinile şi seminţele sunt toxice. Depăşirea dozei, provoacă intoxicaţii, care se manifestă prin scăderea poftei de mâncare, greaţă, scaune sangvinolente, urinări dese, inflamaţii renale şi tulburări circulatorii;
• Intoxicaţia gravă poate produce tahicardie, convulsii, hemoragii capilare, menoragie, nefrită hemoragică, gastroenterită şi degenerarea grasă a ficatului, scăderea limfocitelor şi moartea prin insuficienţă respiratorie;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.