Murul (Rubus fructicosus) este o specie originară din Europa. Creşte în locuri luminoase, marginea pădurilor, pe garduri, pe coaste, în regiunile de şes, deal şi munte.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un arbust indigen;
• Are rădăcina profundă, întinsă pe o suprafaţă mare de sol;
• Lăstarii sunt erecti, lungi 1-3 m, arcuiți în partea superioră, prevăzuti cu ghimpi drepţi sau puţin curbati, dispuşi pe muchii;
• Frunzele sunt imparipenate cu 3-7 foliole inegale, cu dinţi neregulaţi pe margine;
• Florile sunt albe sau roz foarte pal dispuse în raceme. Înflorește în iunie-iulie;
• Fructele sunt polidrupe negre cu gust acrişor-dulceag;

PRODUSUL MEDICINAL

• Frunzele (Rubi fructicosi folium)
• Fructele (Rubi fructicosi fructus)
  

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele se recoltează înaintea înfloritului (atunci conţin cea mai mare cantitate de principii active), bucată cu bucată și se usucă la umbră în strat subţire în poduri acoperite cu tablă, bine aerisită
• Fructele se recoltează la deplina maturitate, atunci când sunt complet negre

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Frunzele de mur conţin până la 10% taninuri hidrolizabile (galotaninuri), dimeri ai unor tanituri elagice; acizi organici (oxalic, succinic, citric şi izocitric), vitamina C și flavonoide
• Fructele conțin zaharuri, proteine, acizi organici, substanţe: minerale (calciu, potasiu, sodiu); vitaminele. A, C (28,60-40,75 mg %) și ulei volatil

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Murul (în special frunzele) are o acţiune astringentă şi antidiareică (datorată taninurilor), spasmolitică, stomahică și dezinfectantă;
• Fructele au acţiune nutritivă, laxativă (pe nemâncate), depurativă, astringentă, detoxifiantă a organismului pe cale gastrointestinală, renală şi prin glandele sudoripare;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Fructele sunt considerate un bun întăritor al organismului și drenează vezica biliară;
• Dacă se consumă pe nemâncate sunt uşor laxative, sunt utile în anemie, afecţiuni ale vezicii-biliare, afecţiuni pulmonare, menometroragii, sunt astringente şi tonice. Se pot consuma 300-500g de fructe pe zi;
• În gastroenterite, colite și diaree este indicat decoctul din frunze;
• În afecţiuni renale, enterocolite, diaree și bronşite este indicată infuzia din frunze;

Extern

• În inflamaţiile gingiilor (gingivite), inflamaţii laringofaringiene, hemoroizi, fisuri anale, leucoree sunt indicate gargarisme, cataplasme sau clisme cu^. infuzie din frunze;
• În afecţiunile gâtului şi ale gurii se clăteşte cavitatea bucală de mai multe ori/zi;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Decoct (din frunze)

• Se adaugă 1-2 linguriţe de frunze la 250ml de apă rece;
• Se lasă la macerat 30 minute, după care se fierbe 10-15 minute;
• Se beau 2 căni pe zi;

Infuzie (din frunze)

• Se adaugă 2 linguriţe de frunze la 200m1 apă;
• Se beau 2 căni pe zi;

Infuzie (din frunze pentru uz extern)

• Se adaugă 4 linguriţe de frunze la 200m1 de apă;

Frunzele de mur intră în compoziţia unor preparate antidiabetice;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Frunzele de mur se pot combina cu păpădie, pelin, pătlagină, coada-şoricelului, ţintaură, afin, în părţi egale (infuzie din 2 linguriţe de amestec la 200 ml apă, se beau 2-3 căni pe zi). Se recomandată în tratamentul obezităţii;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Fructele sunt contraindicate în litiaza urinară oxalică;

TOXICITATE

• Nu se cunosc;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.