Silurul (Euphrasia officinalis) este o specie originară din Europa, Marea Britanie şi regiunile subarctice ale Americii de Nord. Creşte prin livezi, luminişuri de păduri, pe marginea pietroasă a râurilor şi drumurilor până la altitudinea de 2000 m.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Silurul este o plantă erbacee;
• Are o rădăcina pivotantă;
• Tulpina este glandulos păroasă, cu înălţimea între 10-50 cm, cu tulpina dreaptă, uşor ramificată în partea inferioară;
• Frunze inferioare sunt obtuze iar cele mijlocii şi superioare ovate, dințate cu 3-6 dinți ascuțiți, verzi sau roşietice cu peri simpli pe faţă;
• Florile sunt dispuse în inflorescenţă spiciformă de culoare albă, cu linii violete şi cu o pată galbenă pe partea internă. Înflorește în iunie-septembrie;

PRODUSUL MEDICINAL

• Partea aeriană ( Euphrasiae herba)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Silurul se recoltează în timpul înfloririi şi se usucă la umbră, în poduri sau mansarde acoperite cu tablă;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Silurul conţine glicozide iridoide (aucubin), lignani, glicozide fenilpropanice, tanini, rezine, acid fenolic şi acid cafeic, ulei volatil, alcaloizi, steroli, aminoacizi, colină şi diferiţi compuşi de bază;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Silurul are acţiune anticataral astringentă, antiinflamatoare, tonică;
• Silurul este în primul rând utilizat în cazul iritaţiei şi inflamaţiei acute şi subacute a ochiului și pentru inflamaţii dureroase care produc prurit ochiului;
• Este apreciat în special, în cazul unor secreţii abundente a fluidului nazal, de aceea este indicat în febra fânului şi răceală, şi de asemenea în pojarul însoţit de aceste simptome;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Silurul este renumit pentru tratamentul afecţiunilor oculare cum ar fi: conjunctivită, glaucom, blefarită, keratită, iritaţii oculare;
• De asemenea se utilizează în catar nazal, sinuzită, alergie sezonieră care provoacă lăcrimare şi descărcări rinienee;
• Silurul poate fi utilizat și ca apă de gură sau gargară, pentru inflamaţii ale gurii şi gâtului;
• În medicina populară silurul era considerat un întăritor al memoriei;
• Silur joacă un rol important în stimularea vederii, cancer ocular, blefarită, conjuctivită, keratită, oboseală oculară, iritaţii oculare, traumatisme recente ale ochiului ce ar putea degenera în inflamaţii oftamlmice
• Se poate utiliza și pentru catar nazal, sinuzită, febra fânului, răceală, pojar, anorexie, dispepsie, diaree, hepatită acută și blefarită;

Extern

• Silurul poate fi utilizat în caz de conjuctivită, blefarită, traumatisme ale ochiului, inflamaţii oculare, inflamaţii ale glandelor lacrimare, leziuni – cauzate de existenta unor corpi străini în ochi, caracterizate prin lăcrimare abundentă, durere şi umflarea pleoapei;
• Este indicat și pentru lăcrimarea şi oboseala ochilor sau cancer ocular;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie 

• Se adaugă 3 linguriţe plantă mărunţită la 200ml apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15 minute;

Pulbere (din plantă)

• Pentru stimularea vederii se iau 2 vârfuri de cuţit de pulbere de silur pe zi sau 2-4 g de 3 ori/zi;

Decoct

•  Se adaugă o lingură de plantă la 250m1 apă;
• Se fierbe 5-10 minute;
• Se lasă să se răcorească;
• Se pun comprese cu un tifon steril;

Tinctură

• Se adaugă 20% silur cu alcool de 70^°;
• Se iau 2-6 ml de 3 ori/zi;

Solutie oftalmică

• 2 g silur proaspăt sau uscat;
• 250 ml gin sau brandy;
• Se macerează planta în alcool, timp de 1 lună de zile, agitându-se la 2-3 zile;
• Se iau 30 picături în 250 ml apă, în cazul alergiei sezoniere, catarului şi răcelii;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Silurul se poate combina cu frunze de nuc (decoct);

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.