Stejarul (Quercus robur) este un arbore indigen foios. Creşte în regiunea de câmpie şi de deal, în păduri de amestec cu alte specii.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Stejarul este un arbore înalt;
• Rădăcina este pivotantă;
• Tulpina poate ajunge până la 50 m înălţime şi are un diametru de 1-2 m;
• Scoarța are un ritidom brun-negricios, adânc brăzdat longitudinal şi transversal până la 10 cm adâncirne;
• Coroana este largă, cu ramuri viguroase, noduroase, întinse orizontal;
• Frunzele sunt lobate până la pentat-fidate cu 4-8 perechi de lobi obtuzi sau rotunjiţi, inegal separaţi prin sinusuri neregulate;
• Fructe se numesc ghinde. Sunt achene ovoidale, sunt altugite până la cilindrice de 2-4 cm, prinse într-o cupă cu solzi triunghiulari;

PRODUSUL MEDICINAL

• Scoarţa de stejar (Querci cortex)
• Ghinda (Querci fructus)
• Frunzele şi galele de pe frunze
• Se poate folosi şi scoarța de gorun (Quercus petraea) sau cer (Quercus cervis)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Recoltarea scoarţei se face cu mâna prin detaşarea ei de pe trunchiul arborilor tineri şi de pe ramurile tinere de 2-3 ani, primăvara din martie până în aprilie, când aceasta este netedă, lucioasă, bogată în sevă şi se detaşează uşor;
• Se usucă la soare, în strat subţire, în curent de aer apoi în uscător la maximum 50°C;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Stejarul conţine 7-20% taninuri mixte (catehint, oligomeri proantocianidinici, elagitaninuri). Conţinutul în taninuri este foarte variabil în funcție de momentul recoltării, vârsta ramurilor şi de metoda de izolare a taninurilor;
• De asemenea, stejarul mai conţine substanţe pectice, quercetol substanţe tritemenice pentaciclice, acid pirogalic;
• Ghinda conţine amidon și tanin;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Scoarța de stejar are proprietatea de a precipita proteinele, având astfel actiune astringentă, hemostatică, antiseptică, antiinflamatoare și tonică;
• Principiul activ care-i determină acţiunea este taninul;
• Produsul vegetal este utilizat în tratamentul diareei acute, gastro-enteritei, faringitei, laringitei, sângerărilor gingiilor, hemoroililor și leucoreei;
• Taninul are particularitatea de a fii tolerat de piele şi este utilizaţ atât intern cât și extern în tratamentul venelor varicoase;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Stejarul poate fi utilizat în tratamentul eczemei, rănilor, tăieturilor, afecţiunilor inflamatorii ale ochilor, mucoasei bucale şi faringiene ale regiunii genitale şi anale, transpiraţiei picioarelor, sângerării nasului și degerăturilor;
• Pentru gastroenterită, ulcer gastroduodenal, gastrită hiperacidă, faringită, hemoroizi, melenă, diaree, în intoxicaţii cu alcaloizi şi săruri ale metalelor grele este indicat decoctul din scoarţă;

Extern

• Pentru stomatită, hemoroizi, degerături, afecţiuni cutanate (psoriazis, arsuri, eczeme dermatomicoze, ulceraţii), guşă exoftalmică; rinofatingită, faringită, transpiraţia excesivă a mâinilor şi picipatelor, epistaxix sau leucoree este indicat decoctul de uz extern;                                                                   
• Pentru hemoroizi este indicat decoctul din frunze și scoarţă de stejar cât și unguentul din gale;
• Gingivita se poate trata cu tinctură din gale; 

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Decoct (din scoarţă)

• Se adaugă 2 linguriţe de pulbere din scoarţă la 200m1 de apă;
• Se fierbe 20-30 minute la foc mic;
• Se beau 2 căni pe zi;               

Decoct (din scoartă ptr uz extern)

• Se adaugă 20-30g de scoarță la 1 litru de apă;
• Se fierbe 20-30 de minute la foc mic;
• Se utilizează pentru băi loca1e, spălături vaginale (2 pe zi) şi gargarisme;

Decoct (din frunze şi scoarţă)

• Se adaugă 50g de plantă la 1 litru de apă;
• Se fierbe 5 minute;
• Se fac băi locale şi spălături anale cu irigatorul;

Unguent (din gale)

• Se folosesc 5g gale recoltate de pe frunzele de stejar;
• O gală este o excrescență anormală care apare pe frunzele stejarului (în acest caz mai este cunoscută și ca gogoașă de ristic). Galele sunt cauzate în general de înțepăturile unor insecte parazite;
• Sunt făcute pulbere în amestec cu 30g unguent bază;
• Se ung hemoroizii;

Tinctură (din gale)

• 10% în alcool 70^o;
• Se diluează 10-15 picături în 100ml apă rece;
• Se c1ăteşte gura şi se freacă;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Este contraindicată administrarea preparatelor pe bază de scoartă de stejar în tratamentul eczemelor umede şi a unor afectări cutanate întinse sau în contextul existenţei unor tulburări febrile şi infecțioase;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.