Coacazul negru (Ribes nigrum) este o specie care creşte spontan în Europa Centrală şi de Est, în regiunile temperate. În România creşte spontan pe soluri argilos-lutoase, în păduri, tufişuri, zăvoaie, lunci, din zonele deluroase muntoase din zona montană în jud. Bistriţa Năsăud, Cluj, Harghita și Covasna. Este şi cultivat în zonele de deal.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un arbust indigen, stufos;
• Are tulpini viguroase, erecte, negricioase, ajungând până la 2 m;
• Mugurii sunt ovoizi, de culoare brun-roscată, cu 3-5 lobi triunghiulari;
• Florile sunt păroase, de culoare verde-roșcat cu sepalele mai lungi decât petalele. Înflorește în aprilie-mai;
• Frunzele sunt de culoare verde închis pe faţa superioară şi verde deschis pe faţa inferioară, sunt 3-5 lobate cu marginea serată și prezintă o nervaţie de tip rcticulat, mai proeminentă pe faţa inferioară. Tot pe faţa inferioară se observă glande punctiforme de culoare galbenă. Frunzele nu au gust sau miros;
• Fructele sunt bace de culoare neagră. La maturitate au formă globuloasă, gust aromat­-acrişor şi un miros aromat;

PRODUSUL MEDICINAL

• Frunzele (Ribi nigri folium)
• Fructele (Ribi nigri fructus)
• Mugurii (Ribi nigri gemini)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele se recotează în luna iulie, după recoltarea fructelor sau concomitent cu recoltarea fructelor;
• Totul se usucă la umbră în strat subţire;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Frunzele de coacăz negru (Ribi nigri folium) conţin flavonoide (derivaţi de kemferol şi cvercetol, glicozide ale mircetolului şi izoramnetolului), ulei volatil, proanocianidine, tanin, oligozaharide, diterpene, vitamina C și enzime;
• Fructele conţin tanin, antocianozide (glicozide ale cianidolului şi delfinidolului), flavonoide (rutozidă), pectine, glucide, acizi organici (citric, malic), proteine, calciu, fier, fosfor, vitamina C (sunt de 3-4 ori mai bogate în vitamina C decât lămâile şi portocalele) săruri de potasiu, vitamina PP, vitamina B6;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Principiile active din frunzele de coacăz au proprietăţi diuretice (datorate flavonoidelor);
• Fructele de coacăz negru au acţiune tonică asupra organismului, depurativă (gută, reumatism cronic degenerativ), antisclerotică, de creştere a acuității vizuale, diuretică, sudorifică, pectorală;
• Datorită conţinutului în taninuri, fructele au efecte favorabile în afecţiunile gastrointestinale (ulcer duodenal, gastrită, colită, gastroduodenită), hepatobiliare, cardiovasculare (tulburăn circulatorii la nivelul venelor şi microcirculaţiei, ateroscleroză, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă), renale (nefrită, pielonefrită);
• Fitocomplexul taninuri-antocianozide-vitamine are efect în tratamentul unor afecţiuni ale mucoasei bucale;
• Fructele mai au acţiune insuficicniă cardiacă, insuficienţă cardio-respiratorie, ateroscleroză, prevenirea accidentelor vasculare) și  afecţiuni renale (nefrite, pielonefrite);
• Totodată, este un tonic al sistemului nervos (stimulează activitatea sistemului nervos central), crește rezistenţa la infecţii, anemii, oboseală generală și surmenaj;

MOD DE UTILIZARE

• Fructele, consumate ca atare, se folosesc ca adjuvant în afecţiuni gastrointestinale (colite cronice, gastrite cronice hiperacide, reduc procesele de putrefacţie, stimulează secreţia sucului gastric); afecţiuni hepato-biliare, procese infiamatorii ale ficatului, calculoză biliară, afecţiuni cardiace (angină pectorală, insuficiență cardiacă, insuficienţă cardio-respiratorie, ateroscleroză, prevenirea accidentelor vasculare); afecţiuni renale (nefrite, pielonefrite); tonic al sistemului nervos (stimulează activitatea sistemului nervos central); efect tonic general (cresc rezistenţa la infecţii, anemii, oboseală generală, surmenaj), cresc acuitatea vizuală; hidropizie (mărește diureza); laringită, scorbut, stomatită, amigdalită și diabet;
• Pentru hipertensiune, arterită si tromboangeită obliterantă, ateroscleroză, reumatism, gută și litiază urinară este indicată infuzia din fructe şi infuzia din frunze (se beau 2-3 căni pe zi);
• În infecţii urinare este indicată tinctură din frunze (se iau câte 25 picături de 3 ori/zi); 
• Pentru alergie, rinită, rinosinuzită alergică, episclerită și conjunctivită se administrează infuzie prelungită din muguri;
• Pentru gută, artroza articulaţiei genunchiului (în special), dureri reumatismale şi articulare este indicată pulberea totală;
• În caz de arterită este indicat decoctul din coacăze negre (se beau 2 ceaiuri pe zi);

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Fructele ca atare

• Se pot face cure de coacăze (500-1000 g pe zi de fructe proaspete);

Infuzie (din frunze)

• Se adaugă 2 lingurițe de frunze la 200ml de apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15-20 de minute;
• Se beau 2-3 ceaiuri pe zi;

Infuzie (din fructe)

• Se adaugă 2 lingurițe de frunze la 200ml de apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15-20 de minute;
• Se beau 2-3 ceaiuri pe zi;

Decoct (din fructe)

• Se adaugă 2 lingurițe de frunze la 100ml de apă;
• Se fierbe 5  minute;
• Se beau 2 ceaiuri pe zi;

Decoct (din frunze)

• Se adaugă 2 lingurițe de frunze la 100ml de apă;
• Se fierbe 5  minute;
• Se beau 2 ceaiuri pe zi;

Macerat glicerinat (din frunze sau din muguri)

• 10g produs la 90 ml apă rece şi 10 ml glicerină
• Se macerează timp de 8 ore;

Tinctură (din muguri)

• 20% cu alcool de 60^°;
• Se lasă la macerat 8-10 zile;
• Se iau câte 50 picături de 3 ori/zi;

Tinctură (din frunze)

• 20% cu alcool de 70-80^°;
• Se lasă la macerat timp de 10 zile;
• Se iau câte 25 picături de 3 ori/zi;

Pulbere totală (din frunze)

• Se iau câte 340 mg de 3 ori/zi (dimineaţa, prânz, seara în timpul mesei, luate cu un pahar cu apă);

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Frunzele de coacăz negru se pot combina cu rozmarin, salvie, în părţi egale (macerat cald) care se foloseşte sub formă de frecţii pentru reumatism, pentru crăpături ale pielii sau tăieturi.

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Este contraindicată administxarea extractelor din frunze de coacăz negru în tratamentul edemelor cauzate de insuficienţa cardiacă sau renală.

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.