Dracila (Berberis vulgaris) este o specie originară din Europa. Creşte sporadic pe soluri aride, însorite în toată ţara. Este întâlnită frecvent în tufărişuri, la marginea pădurilor, ogoarelor și pe locuri pietroase în regiunile de deal.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un arbust, spinos erect;
• Tulpina poate atinge înălţimea de 3 m, are scoarţa cenuşie în exterior şi galbenă în interior, cu ramuri muchiate, prevăzute cu spini proveniţi din transformarea nervurilor frunzei;
• Frunzele sunt ovat-eliptice sau eliptice, spinos serate, glabre, peţiolate;
• Florile sunt mici și galbene. Înflorește în mai-iunie;
• Fructul este o bacă elipsoidală roşie, brumată cu gust acru astringent (se coc prin septembrie);

PRODUSUL MEDICINAL

• Frunzele (Berberidis folium)
• Scoarţa de pe rădăcini (Berberidis radicis cortex)
• Scoarţa de pe tulpină (Berberidis cortex)
• Fructele (Berberidis fructus)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele se recoltează în luna iunie şi se usucă rapid la umbră în curenţi de aer;
• Scoarţa de pe rădăcină şi de pe tulpină se recoltează în martie-aprilie. Se recoltează în special scoarţa de pe rădăcini, se curăţă, se usucă la soare și apoi în uscător la temperatura de max 50°C;
• Fructele se recoltează în septembrie-noiembrie, la maturitatea deplină. Se usucă numai artificial la temperatura de 50-60^°C;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Scoarţa conţine alcaloizi (berberina, oxiberberina, berbamina, magnoflorina, oxiacantina, iatrorizina, palmitina, columbamina), acid chelidonic, tanin, gume, rezine, grăsime;
• Fructele conţin vitamina C, zaharuri, acizi organici, minerale;
• Frunzele şi fructele nu conţin alcaloizi (nu sunt toxice);

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Dracila are o acţiune antispastică, bacteriostatică, citostatică, hemostatică, colagogă, coleretică, tonică a splinei, stomahică, hipotensivă, febrifugă, diuretică, antiemetică, emenagogă, laxativă și antibacteriană;
• Principiile active din scoarţa tulpinii au acţiune hipotensivă, vasodilatatoare, stimulează funcţiile celulei hepatice, stimulează contracţia vezicii biliare favorizând eliminarea bilei. Principiile active acţionează în pruritul intens însoţit de infililtraţii edematoase, în eczeme de natură hepatică, eczeme ale dosului mâinilor sau ale perineului, fistule anale, hemoroizi, vaginism;
• Produsul vegetal este considerat eficientă în scăderea presiunii sângelui, reducând pulsul, constricţia bronhică şi pentru dereglările menstruale;
• Berberina, berbamina şi oxicantina sunt răspunzătoare pentru acţiunea fiziologică a dracilei. Berberina este un tonic amar, are acţiune antimicrobiană şi antifungică, acţionând asupra unui numar mare de microorganisme patogene. Berberina este puternic antibacteriană, hipotensivă şi stimulează secreţia bilei. Acest alcaloid acţionează anticonvulsivant, sedativ şi stimulent uterin. Bereberina este utilizată pentru afecţiuni oculare (picături) datorită acţiunii astringente. De asemenea este recomandată utilizarea dracilei pentru congestia ochilor, berberina intrând în compoziţia preparatelor farmaceutice moderne pentru ochi. Este utilizată sub formă de comprese pentru stările inflamatorii ale ochiului cum este blefarita şi conjunctivita. Berberina are o puternică actiune antiparazitară (amoeba) si tripanocidală (Trypanosoma Leishmania). Ea poate fi utilizată in tratamentul dismenoreei. Ea este activă în vitro, impotriva holerei la animale;
• Berbamina este eficientă în leucopenie la om;
• Magnoflorina are acţiune hipotensoare, colagogă, coleretică, spasmolitică, citostatică, citotoxică, antitmorală;
• Din extractul metanolic, au fost izolaţi doi compuşi fenolici responsabili pentru posibila acțiune antiinflamatoare atribuită produsului;
• Taninul din scoarţa de pe rădăcină si tulpină si berberina au actiune astringentă (diaree);
• Drăcila este un excelent remediu pentru reglarea funcţiei ficatului şi fluxului biliar. Este un tonic amar cu o moderată actiune laxativă si este utilizat pentru întărirea şi purificarea organismului si pentru reducerea volumului splinei. Poate fi utilizată cu succes în tratamentul afecţiunilor hepatice cum sunt hepatitele și icterul;

MOD DE UTILIZARE

 Intern

• Dracila se utilizează în tratamentul colecistitei, coleliatiazei, hepatitelor, icterului congestiv, malariei, afecţiunilor renale, împotriva calculilor urinari, pentru stimularea funcţiilor stomacului şi ficatului și în afecţiuni circulatorii;
• Tinctura de dracilă este utilizată în tratamentul afecţiunilor hepatice cum sunt hepatitele și icterul;
• Ceaiul de dracilă este utilizat pentru gargare în cazul durerilor în gât;
• Dracila se poate utiliza și în dizenteria amibiană, holeră si împotriva unor afecţiuni și infecții gastrointestinale similare. Decoctul suficient diluat este utilizat în afecţiunile oculare. Alte utilizării ale dracilei sunt cancerul colorectal, cancerul hepatic si sindromul şocului toxic;
• Fructele pot fi consumate proaspete, conservate sau uscate. Datorită conţinutului mare de vitamina C pot fi utilizate tratamentul scorbutului, anorexiei, diareei, ca antipiretice, sub formă de infuzie, sirop sau suc;
• Pentru hepatită acută şi cronică, icter, colecistită, dischinezie biliară, hemoroizi, stimularea secrețiilor salivare şi gastrointestinale și diaree alergică este indicat decoctul din scoarţă sau din seminte de dracilă, siropul din fructe de dracilă sau tinctura din scoarţă;
• Decoctul din semințe de dracilă se foloseşte în caz de dureri și stări febrile. În cazul diareei se utilizează decoctul din scoarţă;
• Pentru stimularea digestiei şi funcţiei hepatice se ia câte un vârf de cuţit de pulbere de scoartă de dracilă cu 30 de minute înainte de masă;
• Pentru insuficienţă hepatică, ulcer gastric, infecţii abdominale sau metroragie, se iau 2-4 ml tinctură, de 1-3 ori/zi, timp de 10 zile;

Extern

• În caz de infecţii oculare sau gât dureros, se fac spălături, comprese şi gargare cu decoct din scoarţă;
• În caz de laringită se fac gargare cu o soluţie din 10g de tinctură diluată cu 250ml apă;
• Pentru inflamaţii ale cavităţii bucale și întărirea gingiei se fac gargare cu decoct din scoarţă;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Decoct (din scoarţă)

• Se adaugă o linguriță de scoarţă mărunţită la 250m1 apă;
• Se fierbe aprox. 5 minute;
• Se bea pe parcursul zilei;

Infuzie (din frunze şi flori)

• Se adaugă două lingurițe de produs la 250m1 de apă;
• Se lasă la infuzat 15-20 de minute;
• Se bea pe parcursul zilei;

Sirop (din fiuucte)

• Se mărunțesc 50g de fructe bine coapte și se amestecă cu 150ml de apă;
• Se lasă la macerat 2 ore, după care se strecoară;
• Se amestecă cu 150g miere de albine şi 250ml suc de cătină;
• Se administrează fracţionat în 3 reprize;

Tinctură (din scoarţă)

• 20% în alcool de 70^°
• Se administrează câte 5 picături din 2 in 2 ore la declanşarea colicii sau 2-4 ml de 3 ori/zi;

Unguent

• Se prepară un unguent cu 10% extract de dracilă;
• Se aplică de 3 ori/zi pe piele;

Vin tonic şi depurativ

• 150 g fructe proaspete strivite, 1 litru vin roşu, 250 g zahăr brun (zahărul se adaugă opţional, el poate afecta nefavorabil calitatea produsului);
• Se amestecă vinul cu fructele şi se lasă la macerat timp de 1 lună, departe de lumină;
• Se agită din când în când și se adaugă zahărul;
• Se poate păstra 6 luni de zile;
• Se iau câte 25 ml pe zi, diluat în apă, înainte de fiecare masă;

EFECTE SECUNDARE

• Se va evita utilizarea dozelor excesive deoarece poate provoca greaţă, vomă, diaree, convulsii, scăderea pulsului şi respiraţiei și paralizia centrului respirator;

COMBINAȚII

• Dracila se poate combina cu Hydrastis canadensis, în tratamentul afecţiunilor dermatologice cronice (eczemă, psoriazis).

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se utilizează în timpul sarcinii sau lacta’iei, deoarece este stimulent uterin;

TOXICITATE

• Toată planta este toxică, cu excepţia fructelor şi frunzelor.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.