Galbenelele (Calendula officinalis) sunt o specie originară din sudul Europei și cultivată în regiunile temperate din toată lumea.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Galbenelele sunt plante erbacee, anuale;
• Au rădăcină pivotantă, lungă de circa 20 cm;
• Tulpină este erectă, ramificată, ajungând până la 20 cm înălţime;
• Frunze sunt sesile, întregi glabre, spatulat lanceolate (cele inferioare), rotunjite la vârf;
• Florile sunt de culoare portocalie (înflorire, iunie-septembrie);
• Fructele sunt achene curbate, cu tepi mici pe suprafaţă, fără papus;

PRODUSUL MEDICINAL

• Florile (Calendulae flos sine bracteis)
• Planta (Calendulae herba);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Florile sau plantele se recoltează pe timp frumos și se usucă la umbră în strat subţire;
• Florile care s-au decolorat după uscare se aruncă;
• Se utilizează florile întregi sau, uneori, doar ligulele;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Galbenelele conţin saponine triterpenice (sapogenin: acid oleanolic), carotenoide (provitamina A), o rezină galbenă (calendulin), ulei volatil (mentona, izomentona, terpinen, cariofilen, carvona, geranilacetona), flavonozide (glicozide ale cvercetolului şi izoramnetolului), acizi polifenolici (cafeic, cumaric, siringic, vanilic), esteri cafeoilchinici (acid clorogenic), alcoli triterpenici, glicozide amare, steroli, compuşi poliacetilenici, mucilagii, polizaharide imunostimulatoare, săruri minerale (mangan) și vitamina C;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Galbelelele au o acțiune diaforetică, antiinflarnatoare, antihemoragică, stiptică, antitumorală, antispastică, emenagogă, coleretică, colagogă, cicatrizantă, antiseptică, antifungică, bactericidă, antivirală, estrogenă;
• Deşi nu conţin tanini, gălbenelele au acţiune astringentă local, datorată rezinei și probabil altor constituenti solubili în apă. Acţiunea astringentă se manifestă asupra capilarelor, acţiune care explică eficacitatea pentru tăieturi, răni, varice şi diverse stări inflamatorii;
• Acţiunea antibacteriană, antifungică și antivirală a gălbenelelor este datorată în special rezinelor;
• Galbenelele acţionează împotriva infecţiilor fungice, bacteriene şi virale, acţiunea antibacteriană, antifungică și antitrichomoniazică este datorată uleiului volatil;
• De asemenea acţiunea antifungică a fost demonstrată in vitro cu extract metanolic 10%, iar cu o tinctură hidroalcoolică 70% are o puternică acţiune antivirală împotriva virusului gripei și în reprimarea dezvoltării virusului herpes simplex;
• Polizaharidele izolate din flori stimulează fagocitoza granulocitelor umane, acţiune datorată în parte şi carotenoidelor
• Saponinele acţionează hipolipemiant, antibacterian, antifungic, citotoxic și antitumoral (în vitro);
• Polizaharidele acţionează şi imunostimulator, flavonoidele au acţiune antiflogistică și coleretică;
• Efectul hormonal (estrogenic) al gălbenelelor este atribuit sterolilor, ajutând în menopauză şi la reducerea congestiei sânilor;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Galbenelele se utilizează în tratamentul afecţiunilor cutanate, eczeme, acnee şi pentru orice fel de inflamaţie, în special când sunt provocate de infectii sau de alţi factori fizici;
• Sub formă de loţiune se utilizează în tratamentul conjunctivitei;
• Se pot utiliza și în cazul candidozei bucale;
• În cadrul aparatului cardiovascular, gălbenelele se pot utiliza atât intern cât şi extern pentru sistemul venos şi limfatic (varice, ulceraţii varicoase, hemoroizi);
• Galbenelele stimulează circulaţia sanguină şi provoacă transpiraţie, ajutând organismul să elimine toxinele;
• Pentru aparatul digestiv, ajută în stările ulcerative, tulburări digestive, ca tonic hepatic, în hepatită virală, având rol detoxifiant hepatic;
• Sunt indicate și în ulcer gastric şi duodenal, pentru infecţia sau eroziunea tractului digestiv superior şi sângerări intestinale (melenă);
• Ca şi colagog, ajută la ameliorarea tulburărilor vezicii biliare; 
• Se pot utiliza în afecţiuni ale aparatului reproductiv, reduc durerile menstruale, reglează şi reduc sângerările menstruale şi congestia uterină;
• Tinctura de gălbenele este eficientă în tratamentul local al infectiilor fungice şi altor infecţii vaginale;
• Au și o bună reputație în tratamentul tumorilor şi chisturilor;
• Sunt indicate și în micoze, cancer, afectiuni hepatice, icter infecţios, colecistită, dischinezie biliară hipotonă şi atonă, hidropizie, hematurie, hemoroizi, stimulează circulaţia sângelui, grăbesc vindecarea rănilor, combat infectiile virale şi bacteriene cât și infecția cu trichomonas vaginalis;

Extern

•  Galbenelele se utilizează extern pentru afectiuni cutanate, musculare sau tulburări ale vaselor sanguine, inflamaţii, varice, furunculi, echimoze, luxatii, arsuri, degerături, ulcerații purulente sau de natură canceroasă, hematoame, rupturi musculare, contuzii, tăieturi, zgârâieturi, inflamaţii, iritaţii ale pielii, echimoze, acnee, eczeme, răni, ulceraţii, degerături, etc.
•  Sunt indicate și în terapia zonei zoster, leziuniloe ulceroase ale sânului şi rănilor postoperatorii ale cancerului mamar, entorse, luxaţii, hemoroizi, tumori, varice, flebite, ulcere varicoase, fistule și fisuri ale pielii;
• Pot fi folosite și pentru keratoză senilă (pete de bătrâneţe), pete aspre de natură canceroasă de pe piele, veruci, scabie, leucoree, inflamaţii ale ganglionilor limfatici, ulceraţii varicoase, amigdalite, afecţiuni bucale, actinomicoză, crăpături ale pielii, degerături, hemoroizi şi fragilitate capilară;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie

• Se adaugă 2 linguriţe de flori la 200ml de apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 20 minute;
• Se beau 2-3 căni pe zi

Tinctură

• Se adaugă 20% plantă cu alcool de 70^°;
• Sau 1:5 cu 90% alcool;
• Se iau 0,3-1,2 ml de 3 ori/zi;
• Pentru uz extern (spălături vaginale) tinctura se utilizează diluată cu apă (10 ml diluată în 500ml apă);

Unguent

• Se adaugă 3-4 ml suc proaspăt stors din flori
• Se amestecă cu o substanţă grasă;
• Se ung zonele de tegument cu probleme;

Extract uleios

• Florile de gălbenele tocate mărunt se pun la macerat cu ulei de floarea soarelui sau de măsline, timp de 14 zile;

Infuzie (pentru uz extem)

• Se adaugă 2-3 linguri flori la 1 litru apă clocotită;
• Se lasă acoperit 30 minute;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;
• Doar foarte rar există exceptii la persoanele alergice la gălbenele

COMBINAȚII

• Tinctura de gălbenele se poate combina cu smirnă (Commiphora molmol) în tratamentul infecţiilor fungice şi altor infecţii vaginale sau pentru infecţiile fungice cutanate;
• Pentru ulceraţii şi tumori canceroase, ulcer varicos, osteoporoză, abcese ale coapselor și răni purulente, se fac spălături cu o infuzie dintr-un amestec de gălbenele şi coada calului în părţi egale;
• Pentru tăieturi, echimoze, arsuri şi eritem, gălbenelele se pot combina cu Chondrus crispus şi Ulmus fulva;
• O loţiune antiseptică se poate prepara din gălbenele, Hydrastis canadensis şi mirt;
• Gălbenelele se pot combina cu alunul vrăjitoarelor într-un unguent pentru venele varicoase;
• Pentru afecţiuni digestive (colită cronică nonspecifică), gălbenelele se pot combina cu rădăcină de păpădie, cu sunătoare, roiniţă şi fenicul;
• Pentru ulcer gastroduodenal şi gastroenterită, gălbenelele se pot combina cu rădăcină de tătăneasă, sub formă de infuzie;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.