Ginkgo biloba: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 3 septembrie 2020

Ginkgo biloba este un arbore originar din China. Acum este cultivat în Asia, Europa, America de Nord, în regiunile temperate ale Noii Zeelande și Argentina.

DESCRIEREA BOTANICĂ

  • Poate ajunge la înălţimea de 30 m, cu coroana bogat ramificată;
  • Ramurile sunt lungi cu rămurele foarte scurte în vârful cărora cresc frunzele şi florile;
  • Frunzele peţiolate, mari, deltoidale, adeseori bilobate, cu nervuri ramificate;
  • Florile unisexuate;
  • Fructul este fals, asemănător cu o drupă de culoare galbenă acoperit cu un strat ceros (pruină), cu tegument parţial cărnos, parţial sclerificat în interior;

PRODUSUL MEDICINAL

  • Frunzele (Ginkgo folium);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

  • Frunzele recoltate se usucă în strat subţire, în camere bine aerisite;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

  • Frunzele de ginkgo biloba au o compoziţie chimică destul de complexă;
  • Cele mai importante componente sunt derivaţi terpenici: monoterpene, sescviterpene (diterpene (ginkgoliclele A, B, C, J, M), steroli (sitosterol), flavonoidele, flavone şi flavonoli (derivaţi de kemferol, quercitin, luteolină, cumaroilglucoramnozidele quercetolului şi kemferolului), biflavone (bilobetina, ginkgetina, izoginkgetina, sciadopitisina), proantocianidine, taninuri catehice, aminoacizi;
  • S-au mai identificat o serie de derivaţi ai acidului anacardic şi analogii lui (acizi ginkgolici, puternic alergeni);
  • De asemenea în frunze şi fructe s-a semnalat prezenţa unor fracţiuni poliholozidice, cu actiune imunostimulatoare;
  • Fructele conțin alkaloizi (ginkgotoxin), aminoacizi, glicozide cianogenetice, fenoli; acizi graşik biflavone ş.a.

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

  • Ginkgo biloba este vasoreglator al capilalelor, ameliorează irigaţia tisulară, activează metabolismul celular la nivel cerebral, stimulează circulaţia sanguină cerebrală și inhibă factorul de agregare plachetară. Totodată este un bun antiasmatic, antispasmodic, antiinflamator, antioxidant, tonic;
  • De asemenea, s-a demonstrat efectul extractelor de ginkgo biloba asupra sistemului venos şi eficiența în tratamentul venelor varicoase;
  • Ginkgo biloba are proprietăţi puternic antioxidante, protejând sistemul nervos central şi aparatul cardiovascular de îmbătrânire, îmbunătăţeşte vederea în cazul degenerescenţei maculare senile şi neutralizează efectele radicalilor liberi de oxigen produşi în ochi;
  • Extractele de ginkgo biloba dilată vasele sanguine şi îmbunătăţesc fluxul sanguin în ţesuturi;
  • Ginkgolidele B activează mecanismul factorului antagonist al trombocitelor (PAF). Fracțiunea flavonoidă îmbunătăţeşte circulația intracraniană;
  • Flavonoidele protejează și rnenţin integritatea pereților capilarelor, inhibă peroxidarea lipidelor în interiorul membranelor celulare, distruge radicalii liberi și inactivează formarea lor;

MOD DE UTILIZARE

Intern:

  • Frunzele de ginkgo biloba se utilizează sub formă de tincturi sau sub forma unor extracte speciale de ginkgo (extracte obţinute din frunze cu o mixtură de acetonă-apă parţial sub vid);
  • Se poate utiliza în tratamentul insuficienţei cerebrale cronice și la recuperarea după AVC (atac vascular cerebral);

CUM SE ADMINISTREAZĂ?

Tinctură (din frunze)

  • 1:5 cu alcool 60%;
  • Se iau 30 – 60 picături de 3 ori/zi sau 0.5 ml de trei ori/zi;

Tablete sau capsule 

  • Se administrează maxim 120 mg pe zi;

Extract solid

  • Câte 40mg de trei ori/zi;

Extract fluid 1:1

  • Se iau câte 0.5 ml de trei ori/zi;

EFECTE SECUNDARE

  • Nu prezintă efecte secundare semnificative, poate da uşoare reacţii adverse gastrointestinale şi câteodată durei de cap;

COMBINAȚII

  • Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

  • Nu se utilizează de către femeile însărcinate sau de cele care alăptează;

TOXICITATE:

  • Contactul sau ingestia pseudofructelor poate cauza reacţii alergice;
  • Semintele conţin o toxină, responsabilă pentru intoxicaţii.

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești,
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești,
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *