Ienuparul: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 2 martie 2021

Ienupărul (Juniperus communis) este o specie care creşte în toată zona temperată a Europei în regiunea colinară şi în etajul montan. În România creşte spontan în pâlcuri, formând tufărişuri la margini de păduri, în rarişti, poieni, păşuni, începând din zona deluroasă până la cea montană

DESCRIERE BOTANICĂ

Ienupărul este un arbust conifer, răşinos;
Este rezistent la ger şi secetă, fără pretenţii faţă de sol;
Ienupărul are formă de tufă deasă care poate ajunge până la 2 m înălţime, cu ramuri ascendente și miros aromatic;
Frunzele sunt aciculare, cu o dungă albă pe faţă şi verzi închis pe dos, drepte, înţepătoare, aşezate câte 3 în verticile pe lujer;
Are două feluri de flori: conurile mascule sunt mici şi dispuse la axila frunzelor, cu numeroase stamine de culoare galbenă;
Conurile femele sunt sferice, formate din trei carpele dispuse în verticil, sferice, dispuse în axila frunzelor;
Fructele sunt galbene și sferice 6-9 mm, verzi la inceput, apoi negre-albăstrui, brumate;
Seminţele sunt brune în 3 muchii. Se maturează în al doilea an;

PRODUSUL MEDICINAL

Fructele de ienupar (Juniperi fructus)
Uleiul de ienupar (Juniperi aetheroleurn);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

Fructele (galbulele), se recoltează începând din octombrie până iarna (prin scuturarea uşoară a ramurilor);
În unele cazuri se folosesc frunzele, lemnul și vârfurile ramurilor. Lemnul este folosit şi pentru pregătirea gudronului;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

Fructele ienupărului conţin ulei volatil (1-2%) ale cărui componente principale sunt: pinen, bomeol, mircen, sabinen, terpinen, limonen, camfen, cineol; tanin, galotanin, diterpene;
Totodată ienupărul conține substanţe proteice, acizi organici (gliceric, glicolic, acetic, ascorbic, malic, formic);
De asemeni prezintă substanțe precum pectine, glicozide flavonice, peste 10% răşini, săruri minerale, vitamina C;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

Frunzele şi vârfurile au acţiune purgativă;
Fructele au acţiune diuretică, puternic antispetică şi antispastică a căilor urinare;
Totodată, datorită principiului amar (juniperina) produsul are o bună acţiune stomahică;
Ienupărul este utilizat pentru tulburările gastrice rezultate din subproducţia acidului gastric şi este de asemenea benefic în infecţiile, inflamaţiile și crampele gastrointestinale;
Studiile arată că fructele de ienupăr inhibă sinteza prostaglandiei, fapt care indică utilizarea acestuia pentru dureri artritice;
Ienupărul este utilizat frecvent în tratamentul reumatismului, artritei, gutei şi a altor stări artritice asociate cu acumularea acidului uric;
De asemenea, extractele din fructele de ienupăr au acțiune antioxidantă;
Ienupăiul şi uleiul volatil se poate folosi în tratamentul unor tulburări renale și vezicale;
Uleiul volatil are acțiune antialgică și antinevralgică şi poate fi găsit în unele preparate antireumatice;
Ienupărul este de asemenea utilizat pentru eliminarea calculilor urinari;
Totodată gudronul de ienupăr este utilizat uneori în combinaţie cu alte plante în tratamentul psoriazisului scalpului;

MOD DE UTILIZARE

Intern

Ienupărul este utilizat în afecțiuni precum cistită, uretrită, edeme renale, litiază urinară, bronşită cronică şi acută, reumatism, gută, enterocolită;
De asemnea se utilizează în infecţiile urinare, cistită, stimularea digestiei;
Totodată este recomandat în tratamentele pentru litiază urinară;
Este recomandat în tratarea edemelor (renale, cirotice, cardio-renale), gută, hepatită epidemică, hepatită cronică;
Se recoandă în hipertensiune, diabet, pericardită, guturai, gripă;

Extern

Ienupărul are accțiune terapeutică în caruri cum ar fi reumatism, nevralgie, lumbago, spondilită anchilozantă;
Totodată se utilizează cu succes pentru artrită, gută, dureri musculare, reumatism;
De asemenea este utilizat pentru boli de piele, ichtioză, psoriazis, eczeme;
Ienuparul poate avea efecte în tratamentul psoriazis al scalpului; .
Se folosește cu succes împotriva tusei, a gripei și a guturaiului;
Ienupărul poate ameliora abces dentar;

CUM SE ADMINISTEAZĂ?

Infuzie

Se adaugă 2 linguriţe fructe la 200ml apă clocotită;
Se lasă acoperită 15-20 minute;
Are acţiune diuretică şi antiseptică;

Infuzie2

Se adaugă o linguriţă de fructe la 200ml apă clocotită;
Se bea pe parcursul zilei în mai multe reprize;

Infuzie concentrată

Se adaugă 3-4 linguri de fructe la 250ml apă;
Se lasă acoperită 15-20 minute;
Se iau 3-4 linguri pe zi (actiune antiseptică);
Acest preparat este interzis gravidelor şi în cazul iritatii căilor urinare și hematurie;

Decoct (din fructe)

Se adaugă 5-10 fructe ienupăr la 0,5 litri de apă;
Se fierbe 5 minute;
Se bea fracţionat pe parcursul zilei;

Decoct 2 (din fructe)

Se adaugă o linguriţă fructe la 200ml apă;
Se bea pe parcursul zilei, fracţionat în mai multe reprize;

Decoct 3 (din mlădiţe)

Se adaugă 2 linguriţe mlădiţe tinere mărunţite la 200ml apă;
Se bea pe parcursul zilei, câte o lingură din oră în oră;

Tinctură

Se pun 15 linguri pulbere din boabe de ienupăr într-un pahar cu alcool rafinat şi pahar de apă;
Se amestecă totul şi se lasă la macerat 10 zile;

Oțet medicinal

Se adaugă 150 g de fructe de ienupăr zdrobite:
Se amestecă cu circa 100m1 alcool;
După câteva zile se adaugă 1 litru oţet de vin, se macerează 7-8 zile;
Acesta se mai poate folosi şi în stările febrile;

Decoct (din fructe, pentru băi)

Se adaugă 100g fructe la 1 litru apă;
Se adaugă la apa de baie;

Decoct 2 (din ramuri şi fructe pentru băi)

Se pun 3 kg ramuri de ienupăr și 200g fructe se fierb în 10 litri apă;
Se adaugă în apa de baie la 37^°C;

Unguent

Se pun 10 picături de ulei volatil la 20 g de bază de unguent topit;

Decoct pentru diminuarea calculilor renali

Se pun împreună urmatoarele;
15 g fructe de ienupăr;
10 g rădăcină nalbă mare;
10 g pătrunjel;
5 g coada calului;
5 g seminţe de angelică;
1 litru de apă;
Se fierbe apa 7 minute;
Se adaugă plantele şi se lasă 30 minute;
Se bea în 3 reprize, înainte de masă, în cure de la 7 la 21 de zile;

EFECTE SECUNDARE

Ienuprul se va administra numai la pacienţi cu funcţie renală normală şi nu pentru o perioadă prea lungă deoarece pot determina albuminurie şi hematurie;
Datorită faptului că poate afecta rinichii, ienupărul nu va fi niciodată utilizat mai mult de şase săptămâni în continuu;
Aplicaţiile externe ale uleiului volatil pot provoca erupție cutanată;

COMBINAȚII

Ienupărul se poate combina cu Alchemilla arvensis în cistită;
Uleiul volatil de ienupăr (10 ml) se poate combina cu 10 ml ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris) pentru fricţiuni pe piept în cazul tusei persistente;
În afectiunile renale şi vezicale (cu exceptia celor care urinează cu sânge) fructele de ienupăr se pot asocia cu frunze de mesteacăn;

INTERACȚIUNI

Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

Persoanele care urinează cu sânge, copii precum şi gravidele nu vor utiliza niciodată ienupărul;
Femeile insărcinate nu pot face tratament cu ienupăr deoarece are efecte avortive provocând contracţii uterine;
Ienupărul are actiune iritantă asupra ţesuturilor şi poate cauza infiarnaţii, vezicaţii şi crampe când este inhalat.

TOXICITATE

În cazul supradozărilor şi a curelor de lungă durată pot apărea efecte toxice renale.

BIBLIOGRAFIE:

BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,
PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.