Nucul (Juglans regia) este o specie care creşte sporadic prin păduri de amestec din regiunea dealurilor până la 800 m altitudine. Se cultivă în livezi, vii, curți sau grădini.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Nucul este un arbore foios, foarte viguros, cu ramificaţii laterale până la 14 m, cu o rădăcină pivotantă;
• Tulpina este dreaptă și poate ajunge până la 30 m înălţime;
• Scoarţa este netedă, argintie, la maturitate cu ritidom cenuşiu-închis și crăpături mari;
• Coroana este globuloasă, cu ramiflcaţii puternice;
• Mugurii sunt cenuşii, grupaţi câte doi, uneori;
• Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 5-9-11 foliole obovate, mari de 6-12 cm lungime;
• Fructele sunt drupe globuloase, mari de 4-5 cm, cu înveliş cărnos, verde, care crapă la maturitatea fructului şi cad;
• Nuca are în interior o sămânţă mare, comestibilă;
• Are o longevitate de 300-400 de ani;

PRODUSUL MEDICINAL

• Frunzele (Juglandis folium)
• Pericarpul fructelor (Juglandis pericarpium)
• Fructele (Juglandis fructus)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Frunzele se recoltează în mai, ­iunie şi se usucă în strat subţire, la umbră, în curenţi de aer;
• Pericarpul verde al fructelor se recoltează în august-septembrie, odată cu recoltarea fructelor, alegându-se fragmentele tari şi verzi;
• Se usucă în strat subţire în poduri acoperite cu tablă, bine aerisite sau la soare;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Nucul conţin circa 10% taninuri (taninuri elagice), ulei volatil, naftachinone (juglona, hidrojuglonă), vitamina C, flavonoide (cvercetol, hiperozidă), acizii (galic, cafeic, neoclorogenic), un pigment de culoare brună și substanţe minerale;
• Scoarţa tulpinii şi pericarpul fructelor mai conţine plumbagină şi hidroxiplumbagină (naftachinone);
• Culoarea brun-roşcată a extractelor apoase se datorează pigmenţilor chinonici (care iau naştere prin oxidare) şi nu iodului (aşa cum se crede!);
• Nucile conţin acizi graşi (cis-linoleic, alfa-linoleic), chinone, uleiuri, taninuri, carbohidraţi, protide, vitamine şi minerale;
• Totodată nucile au o valoare energetică de 705 kca1/100 g;
• Cele mai importante principii active sunt nucina sau juglona;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Nucul are acţiune astringentă, sedativă asupa sistemului nervos, antiseptică, antimicotică, hipoliperniantă, spasmolitică şi hipoglicemiantă,  hemostatică, astringentă, detergentă, tonică, vermifugă, agent dermatologic, astringentă, uşor catartică, stimulent laxativă, colagogă, antihelmintică, tonică, uşor purgativă, antihemoroidală;
• Atât frunzele cât şi pericarpul fructelor au un conţinut crescut în tanini, ceea ce îi conferă o acţiune astringentă;
• Taninurile pătrund în celulele epidermei făcând-o impermeabilă pentru alergeni şi microorganisme infecţioase, ele utilizându-se în tratamentul afecţiunilor dermatologige (hiperhidroză, alopecie, ulceraţii, acnee, eczeme, piodermite, ulceraţii);
• Frunzele de nuc conţin doi agenţi antibacterieni, uleiul esenţial de nuc şi juglona, care acţionează direct asupra microorganismelor patogene
• Juglona are şi acţiune antiseptică, antimicotică şi cheratinizantă, fapt pentru care produsul este utilizat în tratamentul afecţiunilor cutanate;;
• Extractele din frunze și fructe de nuc acţionează în echilibrarea nivelului de zahăr din sânge, arderea toxinelor şi materiilor grase din organism și au proprietăţi anticanceroase, datorate acizilor şi alcaloizilor conţinuţi;
• Nucul alb se utilizează în tratamentul constipaţiei atone şi pentru stimularea funcţiei hepatice, în tulburările congestive ale aparatului digestiv;
• Scoarţa interioară este un potential laxativ uşor, care poate fi utilizat în timpul sarcinii;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Nucul negru este utilizat în tratamentul negilor provocaţi de virusuri;
• Extractele din frunze și fructe de nuc se pot utiliza pentru eczeme, herpes, psoriazis, paraziţi intestinali: acnee, eczeme, herpes, transpiraţie excesivă, diaree cronică, anemie, constipaţiei, disfuncţii hepatice și erupţii exudative ale epidermei;
•  Nucul alb poate fi utilizat pentru disfuncţii menstruale, eczeme cu scvame sau pentru piele uscată, pustule maligne sau rahitism;
• Este indicat totodată și în caz de incontinenţă urinară, litiază renală, infecţii şi edeme renale, ca dezinfectant urinar; antiseptic gastro-intestinal, stări catarale ale tubului digestiv, diaree rebelă, enterită, inapetenţă, icter, diabet zaharat sau hipotomie stomacală; 

Extern

• Nucul poate fi utilizat pentru bolile de piele, eczeme, ulceraţii, psoriazis, furunculoză, acnee, erupţii purulente, răni purulente; transpiraţie excesivă a picioarelor, scurgeri vaginale; stomatită ulceroasă, boli ale gingiilor, gâtului şi laringelui; răni sau abraziuni ale pielii;
• Se poate utiliza extern pentru dermatoze, unghii purulente, răni, negi, ulcer varicos, dermatoze, degerături, reumatism, rahitism și degerături;
• Este util și împotriva căderii părului;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie (din frunze)

• Se adaugă o linguriţă frunze la 200ml apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15-20 de minute;
• Se beau 2 căni pe zi;

 Infuzie2 (din pericarpul nucilor verzi)

• Se adaugă 1% linguriţă pericarp de nuci verzi la 200m1 apă clocotită;
• Se lasă acoperită 10-20 minute;
• Se beau 2 căni pe zi;

Tinctură (din frunze)

• Se adaugă 20% frunze cu alcool de 70^°;
• Se iau câte 15 picături de 3 ori/zi, diluate în puţină apă;

Infuzie3 (din frunze de nuc, pentru uz extern)

• Se adaugă 2 linguriţe frunze proaspăt culese, mărunţite;
• Se opăresc cu 250ml apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15 minute;
• Se spală zonele afectate;

Decoct (din frunze, pentru uz extern)

• Se adaugă 3-4 linguri frunze la 200ml de apă;
• Se fierb 5 minute;
• Se lasă 15-20 minute;
• În caz de leucoree se fac spălături vaginale;

Decoct2 (din pericarp de nuci verzi, pentru uz extern)

• Se adaugă 1-2 linguri pericarp de nuci verzi la 200ml de apă;
• Se fierbe 10 minute;
• Se lasă la răcit şi se fac gargare de 2 ori/zi, din care una seara la culcare, în afecţiunile gâtului şi gurii;

Decoct3 (pentru băi generale)

• Se adaugă 100g frunze sau pericarp de nuci verzi la 1 litru de apă;
• Se fierb 15 minute;
• Se adaugă apei de baie, la temperatura de 37^° C;
• Se stă în baie 15-20 minute;

Unguent (din frunze de nuc)

• Se adaugă 15g frunze mărunţite se macerează 14 zile în 100ml ulei;
• Se ţine pe foc timp de 3 ore pe baia de aburi;
• Se adaugă 15g ceară de albine şi se mai ţine o jumătate de oră pe baia de apă;
• După care se ia de pe foc şi se freacă până la omogenizare;
• Se ung locurile afectate;

Tinctură din frunze verzi

• 1:5 în alcool 50%;
• Se iau 30-90 picături de 3 ori/zi;

Pulbere de scoartă 

• se iau 2-6 g de 3 ori/zi sau sub formă de decoct;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Fitoterapeutul englez Nicholas Culpepper combina frunzele de nuc cu miere, ceapă şi sare pentru a scoate veninul în cazul muşcăturilor de şarpe şi păianjen;
• În afecțiuneile dermatologice se combină cu dragavei (Rumex crispus) şi brustur (Arctium lappa);
• Pentru hemoroizi se combină cu grâuşor (Ranunculus ficaria);

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Efecte toxice apar doar la pacienţii cu sensibilitate gastrică şi constau în greaţă şi vomă;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.