Plamanarica: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 29 martie 2020

Plamanarica (Pulmonaria officinalis) o specie europeană care vegetează în pădurile de foioase de la câmpie până în zona de deal şi montană inferioară. Creşte pe soluri cu umiditate crescută, la margini de pădure de foioase, prin locuri umbroase.

DESCRIEREA BOTANICĂ:

  • Este o plantă erbacee, perenă;
  • Prezintă un rizom târâtor, ramificat;
  • Tulpina este erectă, cilindrică, neramificată, păroasă cu înălţimea de 15-30 cm;
  • Frunzele din rozetă eliptice, mari, lung peţiolate, apar după înflorire, cele tulpinale iriferioare spatulate, îngustate într-un peţiol iar cele mijlocii alungit­ovate, sesile, mai mici – toate catifelate-păroase;
  • Florile sunt roşii la început apoi se colorează albastru-violet, aceeaşi inflorescenţă are flori diferit colorate, (grupate câte 6-15 în cime); corola în formă de pâlnie. Înflorește în lunile martie – mai);

PRODUSUL MEDICINAL

  • Partea aeriană (Pulmonariae herba);
  • Frunzele (Pulmonariae folim);

PRODUSUL MEDICINAL

  • Părţile aeriene ale plantei şi frunzele se recoltează în timpul înfloritului şi după înflorire, pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua și se usucă la umbră în strat subţire;

CARE SUNT PRINCIPIILE SALE BIOACTIVE?

  • Plamanarica conţine mucilagii, flavonoide, alatonină, taninuri, saponine, acid silicic şi alte săruri minerale, alcaloizi pirolizidinici și carotenoide în cantități reduse;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

  • Plamanarica are acţiune o expectorantă, emolientă, dezinfectantă, sudorifică, diuretică şi antinflamatoare. Are și uşoară acţiune antigonadotrofică (ca şi tătăneasa);
  • Datorită conţinutului crescut de mucilagii, plamanarica are acţiune emolientă şi este utilizată în tratamentul afecţiunilor respiratorii şi în particular în cazul bronşitelor cronice;
  • Frunzele au acţiune astringentă, cicatrizantă şi se aplică extern pentru stoparea sângerărilor;

MOD DE UTILIZARE

Intern:

  • Se utilizează în tratamentul bronşitelor cronice și contra tusei. Poate fi utilizată de asemenea în tratamentul inflamaţiilor gâtului;
  • În bronşită, cancer pulmonar, tuse, laringită, răguşeală, tuberculoză, gastrită și ulcer gastroduodenal este indicată infuzia sau decoctul;

Extern

  • Pentru răni, crăpături ale mameloanelor, pecingine, degerături, mătreaţă se fricţiuni şi comprese locale cu infuzie concentrată sau cu un decoct 10%;

CUM SE ADMINISTREAZĂ?

Infuzie (din partea aeriană)

  • O lingură plantă la 250m1 apă clocotită;
  • Se infuzează 15 minute;
  • Se beau 2-3 ceaiuri pe zi după mesele principale;

Infuzie concentrată (din partea aeriană)

  • 20g de plantă la 250ml de apă clocotită;
  • Se lasă la infuzat 15 minute;
  • Se bea fracţionat la debutul colicii;

Decoct (din partea aeriană)

  • O lingură plantă la 250m1 apă rece;
  • Se fierb 5-10 minute;
  • Se beau 2-3 căni pe zi;

Tinctură (din partea aeriană)

  • 1:5, cu alcool 70%;
  • Se iau 1 – 4ml de 3 ori/zi;

EFECTE SECUNDARE

  • Nu se cunosc;

COMBINAȚII

  • În tratamentul tusei (inclusiv tusei convulsive) şi al astmului bronşic plămânărica se poate combina cu podbalul (Tussilago farfara);

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

  • La administrare internă, aucubina pură poate provoca gastroenterite;

TOXICITATE

  • Nu se cunosc.efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești,
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *