Bradul: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Bradul (Abies alba) vegetează în etajul montan la limita dintre fag şi molid, cu care creşte, de obicei, în amestec

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un arbore conifer;
• Rădăcina este pivotantă;
• Tulpina este cilindrică şi dreaptă de 50-60 m şi o grosime care poate ajunge până la 4 m. Ramurile grupate în verticile etajate, dispuse orizontal. Scoarţa are culoare cenuşie-verzuie, netedă în tinereţe şi cu solzi poligonali la o vârstă mai înaintată. Coroana este deasă, compactă cu vârf ascuţit la tinereţe şi lăţit la bătrâneţe;
• Frunzele sunt aciculare, turtite, cu doua linii albe-albăstrui pe fața inferioară, iar după cădere lasă cicatrici circulare, netede;
• Florile sunt unisexuate, cele femele dispuse în conuri erecte, cilindrice, de 10-20 cm lungime, de culoare brună-roşiatică, cele bărbateşti grupate în amenţi groşi infloreşte în lunile mai-iunie;

PRODUSUL MEDICINAL 

• Mugurii (Abieti turiones);
• Răşina (Abieti therebentina);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Cetina de brad se recoltează în tot cursul anului numai de pe ramurile tăiate. De pe ramurile mari se taie rămurele acoperite de ace de 10-15 cm lungime;
• Mugurii de brad se recoltează manual în lunile martie, aprilie;
• Răşina de brad se obţine prin incizarea scoarţei;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Principalul component este uleiul volatil care conţine pinen, limonen, acetat de bomil și sescviterpene;
• Frunzele de brad mai conţin cantităţi apreciabile de vitamina C şi carotenoizi;
• Scoarţa de brad conţine 4-8% tanin;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

Intern:

• În afecţiuni ale aparatului respirator (bronşite, emfizem, tuse, astm) și sinuzite este recomandată infuzia şi siropul din muguri de brad;
• Pentru sinuzită, guturai, litiază renală, infecţii urinare și nefrite este indicată tinctura de răşină de brad;

Extern

• Pentru reumatism, sciatică, lumbago, torticolis, inflamații articulare, sensibilitate la tuse cronică, dureri de articulaţii şi musculare sunt indicate băile cu decoct din ramuri de brad;
• În afecţiunile respiratorii și reumatism sunt indicate masajele cu ulei volatil (20- 25 picături de ulei volatil la 50m ulei de măsline);
• În laringită acută, cronică și astm se pot face inhalaţii cu câteva picături de ulei volatil de brad adăugat în apă clocotită;
• Pentru depresie, insomnii, nervozitate sau epilepsie se pot face fumigaţii cu răşină de brad. Aceasta se pune pe o lingură de metal, se ţine deasupra flăcării unei lumânări;
• Rănile pot fi tratate cu tinctură de răşină de brad deoarece aceasta dezinfectează şi cicatrizează;

CUM SE ADMINISTREAZĂ?

Infuzie (din muguri)

• 2 linguri de muguri la 250ml apă clocotită;
• Se lasă acoperit 10-15 minute;

Sirop (din muguri)

• 1kg de muguri la 2 litri apă;
• Se fierbe în clocot 15-20 minute;
• Se lasă acoperit la răcit la 1 litru de soluţie;
• Se adaugă 900 g zahăr;
• Se fierbe din nou până dă în clocot;
• Se filtrează pritr-o pânză deasă şi se dă în clocot din nou;
• Se consumă la nevoie, diluat cu apă;

Tinctură (din răşină)

• 10 linguriţe de răşină la 200ml de alcool  90^°              
• Se administrează 20-30 picături de 3 ori/zi;
• Răşina se poate utiliza și la obţinerea terebentinei;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE:

• Nu se cunosc.efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România,
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.