Cimbrul de camp: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 30 martie 2020

Cimbrul de camp (Thymus serpyllum) este o specie originară din Europa ce creşte în fâneţe, pe povârnişuri, mai ales  pe muşuroaie de furnici. Preferă locurile cu mult soare și solurile aride, pietroase și nisipoase.

DESCRIERE BOTANICĂ

  • Este un subarbust cu ramuri culcate la pământ, care fac rădăcini din care cresc numeroase tulpini;
  • Rădăcina este pivotantă;
  • Tulpinile sunt repente, lignifiate la bază ,cu patru muchii, cu pori fini mai ales spre muchii;
  • Frunzele sunt ovale sau alungit eliptice, opuse, cu punctuaţii vizibile;
  • Florile sunt roz­-violaceu grupate în pseudoverticile globuloase la subsoara frunzelor. Înflorește din mai până în septembrie;

PRODUSUL MEDICINAL

  • Partea aeriană (Serpylli herba);

PRODUSUL MEDICINAL

  • Părţile aeriene, se recoltează în zile frumoase între orele 11-13, în plin sezon de înflorire (iunie-august);
  • Planta se taie cu foarfeca și se usucă la umbră în strat subtire în locuri aerisite. Se usucă la maximum 35 °C;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

  • Cimbru de camp conţine 0,6% ulei volatil (până la 10% timol, carvacrol, borneol, cineol, linalool), monoterpene (terpintine), flavonoide, acid cafeic, tanin, saponine, rezine, o substanţă amară (serpilină), antiseptice vegetale și săruri minerale;

CARE SUNT PROPRIETA’ILE SALE TERAPEUTICE?

  • Cimbrul de câmp are o acţiune antispastică, antitusivă, coleretică, antiseptică, antivirală, sialagogă, stomahică, cicatrizantă, antidiareică, diuretică, antioxidantă, antihelmintică, puternic antispetică, antispasmodică, carminativă, diaforetică, dezinfectantă, expectorantă, sedativă şi tonică;
  • Uleiul volatil are proprietăţi similare cimbrului (Thymus vulgaris). Uleiului volatil din cimbrişor acţionează asupra plămânilor, fiind utilizat în tratamentul bronşitei, tusei și tusei convulsive;
  • Timolul are acţiune puternic antiseptică, mai puternică decât a fenolului (deoarece nu irită pielea). Timolul şi carvacolul au acţiune antibacteriană şi antifungică. Timolul are și o acţiune antihelmintică (în special pentru tenie şi ascarizi), acţiune diuretică, coleretică și antiseptic intestinală;
  • Cimbrul e câmp manifestă și o acţiune decongestionantă (sinuzită, congestia urechii). Acţiunea antispasmodică a cimbrişorului ajută la ameliorarea durerilor menstruale. Ceaiul de cimbrişor elimină flatulenţa şi este calmant pentru afecţiunile digestive. Acestea se datorează acţiunii antispasmodice a uleiului volatil asupra musculaturii netede digestive;

MOD DE UTILIZARE

Intern:

  • Pentru răceli, gripă, tuse, tuse convulsivă, infecții respiratorii, bronşite, astm bronşic, laringită, răguşeală, tuse astmatică, traheită, dispepsie, enterocolită, parazitoză digestivă, crampe intestinale și stomacale, anorexie, rinită cronică, uşurarea digestiei, stimularea funcţiei hepatice, epilepsie, spasmele organelor genitale cât și ca tonic-nervos se recomandă infuzia
  • Pentru afecţiuni stomacale, gaze intestinale, afecţiuni renale si hepatice, migrenă, astenie, tuse, stimularea circulaţiei periferice cât și ca depurativ este indicat decoctul în vin;

Extern

  • Pentru tratamentul infecţiilor gingiei şi amigdalitelor sunt indicate gargarele cu infuzie;
  • În tratamentul mastitei, rănilor si ulceraţiilor se pot utiliza cataplasmele;
  • În tratamentul durerilor reumatice se pot face frecţii folosind tinctura. Unguentul de cimbrişor se utilizează în tratamentul zonei zoster;
  • Pentru depresie, calmarea sistemului  nervos, insomnii şi pentru copii hiperactivi se pot face băi cu decoct;
  • Pentru reumatism, apoplexie, scleroză multiplă, atrofie musculară, colici abdominale, migrene, entorse, luxaţii sunt indicate masaje de 2 ori/zi cu extract uleios;
  • Pentru crampe menstruale, spasme ale organelor genitale si crampe abdominale se pot aplica pe abdomen perniţe umplute cu cimbrişor, încălzite în prealabil. Acestea se pot folosi și pentru umflături, contuzii şi reumatism cronic;
  • Pentru răni purulente, infecţii și ulceraţii ale pielii se pot face spălături locale cu decoct;
  • În rinită cronică se pot face inhalaţii cu infuzie;

CUM SE ADMINISTREAZĂ?

 Infuzie (din partea aeriană)

  •  1-2 linguriţe de pulbere din plantă la 250ml de apă clocotită;
  • Se lasă la infuzat 15 minute;
  • Se iau 2-4 linguri pe zi (în caz de tuse rebelă se poate lua o lingură la 2 ore);
  • Pentru epilepsie se face cură pe tot parcursul anului, se beau 2 căni de infuzie pe parcursul unei zile, timp de 2-3 săptămâni, cu întreruperi de 10 zile (în timpul crizelor de epilepsie nu se bea);

 Decoct (în vin)

  • 1-2 linguriţe de pulbere din plantă la 250ml de vin;
  • Se ia câte 50 ml înainte de masă;

Tinctură (din partea aeriană)

  •  1:1, alcool 45%;
  • Se administrează câte 30 de picături de trei ori pe zi;

Ulei medicinal

  • Extract 1:1;
  • Se macerează 4-6 săptămâni; Se fac masaje de 2 ori/zi;

Decoct (pentru uz extern)

  • 1-2 linguri de  pulbere din plantă la 250ml de apă;
  • Se fierbe 5-10 minute;
  • Se lasă acoperit 15 minute;
  • Se fac spălături locale;

EFECTE SECUNDARE

  • Nu se cunosc;

COMBINAȚII:

  • Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

  • Nu se cunosc;

TOXICITATE:

  • Nu se cunosc efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *