Cimbrul de cultura: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 30 martie 2020

Cimbrul de cultura (Thymus vulgaris) este o specie originară din bazinul mediteraneean. În vestul Europei şi în America de Nord se cultivă în grădini sau în culturi întinse pentru scopuri medicinale sau aromatice.

DESCRIERE BOTANICĂ

  • Este un subarbust cu formă de tufă globuloasă;
  • În primul an planta are rădăcină pivotantă, apoi se ramifică mult;
  • Tulpina este erectă, lemnoasă, cenusie la bază cu înălţimea de 10-40 cm, pe părţile tinere cu peri îndreptaţi în jos;
  • Frunze sunt mici, liniare sau eliptic-lanceolate, opuse cu margini răsucite, scurt peţiolate;
  • Florile sunt mici, rozacee, inserate la subsoara frunzelor superioare, rezultând inflorescenţe spiciforme laxe, caliciu tubulos, corola bilabiată, cu stamine si stile iesite în afară Îinflorește din mai până în octombrie;
  • Fructele sunt nucule foarte mici, grupate câte patru;

PRODUSUL MEDICINAL

  • Partea aeriană (Thymi herba);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

  • Părţile aeriene nelignifiate ale plantei se recoltează din iunie până în august, în soarele amiezii, se usucă la umbră în strat subţire în camere aerisite sau în uscător la maximum 35 °C
  • Produsul vegetal are miros caracteristic si gust aromat;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BILOGIC ACTIVI?

  • Cimbrul de cultura conţine 1-2% ulei volatil, fenoli (30-70% timol, 3-15% carvacrol), monoterpene (p-cimol, borneol, pinen, y-terpien), triterpene (acid oleanolic, acid ursolic), alcooli (limonen, ot-terpineol, tuian-4-ol), derivaţi flavonici (apigenin, luteolin), peste 10% tanin, saponine, rezine, acid cafeic și fitoncide;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

  • Cele mai importante acţiuni ale cimbrului, sunt actiunea antispastică, antitusivă si expectorantă, antiseptică și antimicotică. Aceste proprietăți sunt datorate, în mare parte, uleiului volatil (timolului si carvacrolului), dar și derivatilor flavonici. Botanistul Culpeper era de părere că cimbrul (Thymi herba) este cel mai important remediu utilizat pentru afecţiunile aparatului respirator;
  • Timolul este principiul responsabil pentru acţiunea expectorantă şi antiseptică cu efect inestimabil pentru infecţiile respiratorii şi indispoziţii respiratorii. Efectul relaxant al cimbrului asupra căilor bronşice este eficace în tratamentul astmului copiilor şi al celor afectaţi de febra fânului, tusei iritative. Acţiunea expectorantă ajută la creşterea secreţiei fluidului mucos la nivel bronşic şi ajută la eliminarea flegmei prin amplificarea mişcărilor ciliare. Pe de altă parte timolul acţionează de asemenea în afecţiunile aparatului urinar, datorită acţiunii aniseptice;
  • Timolul impreună cu metilcavicolul şi derivatii flavonici acționează antispasmodic (reduc spasrnele musculare) şi sedativ. Timolul stimulează sistemul imunitar şi are actiune tonică asupra lui. Timolul actionează împotriva infectiilor intestinale si infestărilor parazitare (tenie şi ascarizi), având o puternică acțiune antihelmintică. Timolul determină de asemenea o acţiune antibacteriană (atât împotriva bacteriilor Gram-pozitive cât și Gram-negative) şi antifungică (împotriva infecţiilor fungice cu Candida albicans). Acţiunea antibacteriană este de 25 de ori mai puternică faţă de cea a fenolului, însă datorită slabei solubilităţi în apă a timolului, efectele nocive dezvoltate de acesta asupra ţesuturilor sunt mult mai mici. O mică proporţie de timol este absorbit în circulaţia sanguină, eliminându-se din organism prin urină şi respiraţie acţionând antiseptic asupra plămânilor şi rinichilor (cimbrul fiind utilizat în tratamentul infecțiilor bronşice, pulrnonare şi urinare);
  • Carvacrolul stimulează activitatea secretoare a mucoaselor membranoase;
  • Saponinele au actiune expectorantă. Utilizarea cimbrului este specifică pentru astm şi tuse cu componenţă nervoasă iar uleiul volatil de cimbru poate fi adăugat uleiului bază, utilizat pentru fricţiuni în cazul infecţiilor respiratorii sau inclus în inhalaţii cu aburi, pentru astm;
  • Acidul rosmarinc are actiune antiinflamatoare;
  • Cimbrul are și actiune coleretică, colagogă, sialagogă, carminativă, eupeptică și stomahică. Componentul amar din cimbru stimulează apetitul, ajută digestia, îmbunătăţeşte și reglează funcţiile hepatice;
  • Taninurile asigură o apreciabilă acţiune astringentă locală;
  • Uleiul volatil de cimbru are efect tonic asupra sistemului nervos, fiind un remediu excelent pentru epuizarea mentală şi psihică, anxietate, insomnie, depresie. Uleiul volatil exercită și o influenţă calmantă asupra musculaturii netede, fiind utilizat drept carminativ în dispepsie;
  • Cimbrul are de asemenea o acțiune secretor-motoare, stimulentă bulbară și reglează funcţiile renale. Cimbrul de cultura are și o acțiune împotriva infecţiilor virale, în special în infecţiile respiratorii, digestive și ale aparatului genital şi urinar. Efectul relaxant al cimbrului acţionează de asemenea asupra tractului digestiv, fiind utilizat cu bune rezultate în tratamentul colicilor intestinale, intestinului iritabil şi colonului spastic. Actiunea astringentă cumulată cu proprietătile antiseptice, ajută la înlăturarea cauzei diareei, restabilind flora bacteriană în intestin, în special în cazul candidozei;
  • Cimbrul regularizează ciclul menstrual şi elimină infecţiile din aparatul genital. Cimbrul acţionează favorabil în funcţionarea ficatului şi stimularea aparatului digestiv (indigestie, anorexie, anemie, boli de piele, letargie, afecţiuni ale vezicii biliare). Totodată, stimulează circulaţia sanguină şi ajută la revigorarea întregului organism. Extern, cimbrul se utilizează ca agent antibacterian, odorizant, antiinflamator (la nivelul mucoasei bucale şi faringiene). Are acţiune rubrefiantă (intră în compoziţia loţiunilor pentru frecţie, dar şi în extractele aromate pentru baie). Pentru aparatul locomotor, uleiul volatil de cimbru, este utilizat ca ulei bază, pentru stimularea circulaţiei sanguine periferice;

MOD DE UTILIZARE

Intern:

  • În bronşite, astm bronşic, pleurezie, pertusis, tuse astmatiformă și tuse spastică sunt indicate infuzia sau tinctura;
  • Pentru stimularea funcţiei hepatice, dispepsie, gastrită cronică, diareea copiilor, enurezis (copii), enterocolită, parazitoză digestivă, infecţii ale gâtului și cistită este indicat extractul uleios;
  • Pentru calmarea crampelor menstruale şi spasmelor organelor genitale este indicată infuzia împreună cu aplicarea unei pernuțe cu cimbru, încălzită în prealabil;

Extern.

  • Pentru răni și ulceraţii ale pielii se fac spălături cu decoct;
  • Laringita, faringita și amigdalita se tratează făcând gargară cu infuzie;
  • Pentru scleroza multiplă cât și pentru fortificare  mâinilor și picioarelor copiilor se pot face fricțiuni cu extract uleios;
  • Pentru herpesul vaginal şi bucal, afte, abcese dentare, candidoze bucală şi vaginale se pot face spălături şi gargare cu infuzie;
  • Pentru stimularea circulaţiei periferice, afecţiuni reumatice, sciatică, contuzii, inflamaţii ale articulaţiilor, luxaţii, zona zoster, scabie, pentru acţiunea sedativă şi reconfortarea generală a organismului se pot face băi cu infuzie;
  • În infecţii respiratorii, dureri reumatice, întinderi musculare  se pot face fricţiuni cu ulei volatil de cimbru (aprox. 10 picături ulei volatil diluate cu 20 ml ulei de măsline);
  • Pentru înţepături de insecte şi răni infectate se aplică o soluţie făcută din 10 picături ulei volatil de cimbru la 20 ml apă;

CUM SE ADMINISTREAZĂ ?

Infuzie (din partea aeriană)

  • O linguriţă de produs vegetal la 250ml de apă;
  • Se infuzează 15-20 minute;
  • Se beau 2 căni pe zi;

Decoct (din partea aeriană)

  • 2 linguri de pulbere din plantă 1a 250ml de apă;
  • Se fac spălături locale;

Extract uleios

  • Florile de cimbru de cultura mărunţite se pun la macerat cu ulei de floarea soarelui, timp de 10 zi1e;
  • Se fricţionează uşor zonele afectate;

Tinctură (din partea aeriană)

  • 1:5 cu alcool 45%;
  • Se iau câte 10-20 picături de 3 ori/zi;
  • Este utilizată infecţii respiratorii, diaree sau pentru gargare în afecţiuni ale gâtului (tinctură diluată cu apă);

EFECTE SECUNDARE

  • Nu se cunosc;

COMBINAȚII

  • Pentru astm cimbrul se poate combina cu tutunul indian (Lobelia inflata) şi cârcel (Ephedra distacya);
  • Pentru tuse convulsivă se poate combina cu cireș negru (Prunus serotina) şi unguraş (Marrubiurn vulgare);
  • Pentru dureri reumatice şi entorse, uleiul esenţial de cimbru se poate combina cu ulei de lavandă;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

  • Utilizat excesiv (intern) cimbrul poate da simptome asemănătoare cu otrăvirea;
  • Dozele terapeutice de cimbru şi de ulei de cimbru, ar trebui să fie evitate în timpul sarcinii, deoarece această plantă este stimulentă uterin;
  • Uleiul de cimbru poate irita mucoasele (se foloseşte întotdeauna diluat);

TOXICITATE

  • Supradozarea poate  provoaca tulburări gastrointestinale, tulburări nervoase (supraexcitaţie urmată de depresie), hipotensiune, încoordonare motorie;
  • Timolul poate conduce la intoxicaţii grave caracterizate prin greţuri, vărsături, dureri gastrice, cefalee, ameţeli, convulsii, comă, stop cardiac şi respirator.

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești,
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *