Patlagina: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare
Cele trei specii de pătlagină, pătlagina lată (Plantago major), pătlagina medie (Plantago media) și pătlagina îngustă (Plantago lanceolata) sunt răspândite în Europa si Asia şi au un spectru ecologic foarte larg, de la câmpie până în zona alpină. Cresc în toată ţara prin pajişti aride, păşuni, fâneţe și pe marginea drumurilor.
DESCRIERE BOTANICĂ
- Pătlagina îngustă (Plantago lanceolata): Este o planta perenă, erbacee, spontană şi cultivată; înaltă de 10- 40 cm, cu tulpina scapiformă, floriferă. Frunzele sunt alungit-lanceolate, ascutite la vârf, uşor înguste în peţiol, mai mult sau mai puţin păroase sau glabrescente, dispuse în rozetă la baza tulpinii, cu 3-7 nervuri paralele unite la au 2-3 cm lăţime şi pot ajunge la 30 cm lungime. Florile de culoare alb-galbuie, sunt grupate într-un spic cilindric, gros de 5-8 mm, gamopetale, cu filamentele staminelor lungi (inflorirea, mai-septembrie). Fructul este o capsulă ovoidală ce conţine două seminţe negricioase;
- Pătlagina lată (Plantago major): Prezintă frunze lat-ovate, cu 3-5 nervuri evidente, cu marginea serată, terminate într-un peţiol lat, aripat, cordate la bază, glabre, 20-25 cm lungime si 8-10 cm lăţime. Florile au corola galben-albicioasă şi sunt grupate în spic care ocupă jumătate din scap;
- Pătlagina medie (Plantago media): Este o specie perenă cu frunzele lat-eliptice, foarte scurt peţiolate sau sesile, acoperite pe ambele feţe cu peri rari, scurţi, marginea frunzelor ciliată, cu lungimea de 10-12 cm şi 3-4 cm lătime. Spicul este lung de 15 cm. Corola este alb-strălucitoare;
PRODUSUL MEDICINAL
- Frunzele de la cele 3 specii de Plantago (Plantaginis species folium);
CUM SE RECOLTEAZĂ?
- Frunzele se recoltează în timpul înfloritului deoarece atunci au conţinut maxim de principii active;
- Frunzele cu scapul florilor se taie de la suprafaţa pământului, se usucă la umbră în strat subţire în camere bine aerisite;
- În timpul uscării frunzele nu trebuie să se brunifice;
CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?
Patlagina conţine mucilagii formate special din D-galactoză, L-arabinoză, D-xiloza și acizi uronici, pectine, triterpene pentaciclice (acid ursolic, acid oleanolic), beta-sitosterol, flavonoide (apigenin, luteol, scutelareină, hispiludină), compuşi fenilpropanici glicozidaţi (verbascozidă, plantamaiozidă), acizi polifenolcarboxilici (acizii cinamic, feluric, cafeic, protocatiechic, p-cumaric, salicilic, clorogenic, vanilic, gentisic), acizi organici (benzoic, fumaric, citric), acizi graşi (acid lignogeric, linoleic, oleanolic), glucosinolati, alantoină, principii amare, acid silicic, aucubin (monoterpenă iridoidă cu structură furanică), baicalein, taninuri, trizaharidul planteoza, saponine, carotenoizii, vitaminele A, C şi K – prin uscare vitamina C dispare și săruri minerale (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, fier, mangan, zinc, cupru, molibden, alurniniu);
CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?
- Principiile active din cele 3 specii de patlagina au acţiune emolientă, bactericidă, astringentă, antiinflamatoare, cicatrizantă, expectorantă, hemostatică, antivirală, hepatoprotectoare, imunostimulatoare, antimicrobiană, diuretică și astringentă. De fapt, acţiunea antimicrobiană a extractelor din frunzele de patlagina este datorată unui fitocomplex din care fac parte, alături de taninuri şi compuşi cu structură polifenolică (flavone, acizi polifenolcarboxilici, derivaţi fenilpropanici) şi derivaţi iridoidici;
- Mucilagiile din patlagina au acţiune emolientă asupra ţesuturilor (plăgi, furuncule) şi mucoaselor (prin administrare internă mucilagiile acoperă mucoasa inflamată cu un strat protector). Mucilagiile au de asemenea acţiune expectorantă, declanşând o hipersecreţie traheobronşică;
- Polifenolii au acţiune sterilizantă;
- Carotenoizii, fitosterolii şi acizii graşi regenerează ţesuturile iar taninurile acţionează ca cicatrizant asupra ţesutului. Taninurile din extractele de pătlagină au si acţiune antidiareică, antisecretoare, antimicrobiană, antiinflamatoare şi spasmolitică;
- Vitamina K, alături de taninuri are acţiune hemostatică;
- Flavonele şi triterpenele au acţiune diuretică;
- Aucubina poate fi utilizată ca precursor în sinteza prostaglandinelor, dezvoltând acţiune antiulceroasă prin inhibarea secreţiei gastrice acide, reglarea secreţiei de mucus protector dar şi a fluxului sanguin in mucoasa gastrică. Aucubina are și un puternic efect hepatoprotector în intoxicaţia cu ciuperci (Amanita sp.). Agliconul aucubinei, aucubigenolul, este responsabil de acţiunea antibiotică a pătlaginei (dar numai sub formă de preparate la rece – sucul de presare şi extractele fluide au evidenţiat în vitro acţiune bactericidă si bacteriostatică, în timp ce infuzia şi decoctul sunt inactive (sunt lipsite de proprietăţi antibiotice). Se apreciază că o ceaşcă de ceai cu 1,5 g produs vegetal la 150 ml apă conţine aproximativ 14 mg aucubină;
- Compuşilor iridoidici din preparatele de pătlagină li se datorează în principal acţiunea hepatoprotectoare;
- Poliholozidele izolate din frunzele de pătlagină au acţiune imunostimulatoare;
- Tinctura din frunze de patlagina nu conţine mucilagiul emolient şi expectorant (isolubil în solvenţi care conţin alcool), folosindu-se în tratamentul unor tulburări ale tractului gastrointestinal si în afecţiuni dermice inflamatorii, sub forma unor aplicaţii locale;
MOD DE UTILIZARE
Intern:
- Patlagina este un remediu eficient în terapia afecţiunilor căilor respiratorii superioare datorită acţiunii expectorante şi protectoare a mucoaselor. Se foloseste în catarul căilor respiratorii, bronşite cronice, faringite, laringite, tuse sub formă de infuzie sau siropul. Sucul de pătlagină proaspăt poate fi utilizat pentru gargarisme în caz de amigdalită sau pentru băi oculare;
- În astm bronşic, bronşite, laringită, faringită, tuse, rinită, sinuzită; ateroscleroză, hipercolesterolemie, hipertensiune arterială; hemoragii; ulcer stomacal, gasrită hiperacidă și diaree se recomandă pulberea sau infuziile;
- Pentru tuse, laringită, bronşită, tuberculoză pulmonară; afecţiuni hepatice şi renale; erupţii cutanate şi eczeme; regenerator celular şi antiinflamator, ateroscleroză și pentru scăderea nivelului colesterolului este indicat siropul;
- În tuberculoză pulmonară, afecţiuni hepatice şi renale, în combaterea formării calculilor, pentru erupţii cutanate şi eczeme; pentru persoanele slabe şi copii bolnăvicioși se recomandă înghițirea zilnică a 8 g de seminţe de pătlagină);
- Pentru infecţii inflamatorii cronice ale căilor respiratorii se poate folosi o pastă de pătlagină cu miere de albine;
Extern:
- În afecţiuni ale cavităţii bucale (stomatite), faringite, laringite, traheite sunt indicate gargarele cu infuzie sau decoct din frunze (de mai multe ori pe zi);
- Pentru răni, răni purulente, ulcer varicos, tromboze, tăieturi, crăpături ale pielii, furuncule, abcese, contuzii, tăieturi, hemoroizi, arsuri, vezicule cutanate, zgârâieturi, iritații, urticarii, muşcături de animale, şerpi sau de om sau pișcături de insecte (Atenție: pentru muşcături se va folosi numai în caz de necesitate până a ajunge la spital), se recomandă spălături cu infuzie din frunze şi cataplasme din frunze proaspete bine zdrobite sau unguent;
- Pentru guşa exoftalmică se recomandă cataplasmele cu frunze de pătlagină proaspete, zdrobite;
- În afecţiuni neoplazice ale epidermei se poate unge zona afectată cu extract uleios sau cu unguent de măghiran (Origanum majorana), după care se aplică cataplasme cu frunze proaspete de pătlagină bine zdrobite, care se vor bandaja cu o bucată de tifon
- Infuzia şi decoctul nu au acţiune dacă sunt aplicate extern;
- În stomatite, vaginite, congestie mamară, eczeme, iritaţii vaginale, conjunctivite, amigdalite, răni, furuncule, hemoroizi este indicat decoctul din rădăcină;
- În infecţii strepto-stafilococice, leucoree (candida) abcese dentare sau faringită, este indicat maceratul la rece;
- Pentru furuncule sunt recomandate cataplasmele cu frunze de nalbă opărite şi aplicate pe furuncul (grăbeşte colectarea lor);
- Pentru otite și dureri de urechi se pot face băi de abur cu decoct din rădăcină;
CUM SE ADMINISTREAZĂ?
Pulbere totală
- Se iau 0.5 g pulbere frunze de pătlagină, de 2-3 ori/zi, sau 2-3 vârfuri de cuţit de 2-3 ori/zi;
Infuzie (din frunze)
- 10 g frunze uscate şi mărunţite la 200m1 apă clocotită;
- Se lasă la infuzat 10-15 minute, se beau 2 căni pe zi; pentru diaree;
- Se ia câte o linguriţă la 2-3 ore;
Infuzie (pentru uz extem)
- 6 linguriţe frunze uscate şi mărunţite la 1 litru de apă clocotită;
- Se lasă acoperită. 25-30 minute;
- Se fac spălături locale;
Sirop (din suc de presare)
- Frunzele proaspete de pătlagină se storc de câteva ori cu storcătorul electric şi sucul obţinut se amestecă cu miere in părţi egale;
- Se fierbe până la 20 minute, la foc mic;
- Se foloseşte în caz de nevoie;
Decoct (din frunze)
- 100g frunze uscate şi mămnţite la 3 litri de apă;
- Se fierbe 15-20 minute;
- Se lasă la răcit 30 minute;
- Se fac băi locale sau băi generale;
EFECTE SECUNDARE
- Nu se cunosc;
COMBINAȚII
- Pentru astm bronşic se poate obține o infuzie în combinație cu cimbru (Satureja hortensis), în părţi egale;
CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII
- La administrare internă, aucubina pură poate provoca gastroenterite;
TOXICITATE
- Nu se cunosc.efecte toxice.
BIBLIOGRAFIE:
- BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
- BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România,
- BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
- CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
- DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,
- PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
- TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.