Senna (Casia senna) este originară din zonele de nord şi nord-est ale Africii şi este cultivată pe valea Nilului. Casia angustifolia este originară din Arabia, fiind cultivată în sudul Indiei.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un semiarbust tropical cu înălţimea de 1-2 m, cu fiori galbene, zigomorfe, dispuse în inflorescenţe racemoase;
• Frunze sunt paripenate cu foliole oval-lanceo1ate, prezintă un peţiol scurt, sunt asimetrice 1a bază şi cu margine întreagă. Nervurile secundare se anastomozează formând două arcuri paralele cu marginile foliolei. Au culoare verde-gălbui, gustul este amar, mucilaginos și miros caracteristic;
• Fructele sunt păstăi plate de culoare verde brună, cu 5-7 şi chiar 10 seminţe în interior, cu gust mucilaginos, apoi amar şi iute și miros slab caracteristic;

PRODUSUL MEDICINAL

• Frunzele şi fructele (Sennae folium şi Sennae fructus)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Produsul vegetal sunt frunzele, respectiv fructele recoltate de la mai multe specii de Cassia;
• La noi produsul vegetal este cunoscut cu numele de siminichie;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Frunzele de senna (Sennae folium) conţin 3% diantronglicozide, palmidin A, rein-artrone, câteva antrachinone libere, potenţiali compuşi cu structură încă nedefinită;
• Mai conţine 10% mucilagii, pinitol, flavonoide (derivaţi de kaempferol şi izoramnetin), glicozide naftalenice, fitosteroli, glucide, rezine;
• Fructul de senna (Sennae fructus) conţine senozidele A şi B,  glicozide naftalenice, mucilagii, flavonoide, ulei volatil și glucide;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Frunzele de senna au o acțiune laxativă şi purgativă. Mecanismul acţiuni este dublu: stimulează motilitatea colonului, rezultând o mărire a propulsiei şi accelerării tranzitului colonic, reducând favorabil absorbţia fluidului din fecale. De asemenea influenţează reabsorbţia fluidultd electroliţilor din intestin. Efectul laxativ/purgativ se instalează în colon abia după 8-12 ore (uneori chiar 24 de ore), deoarece concentraţia necesară de antronă pentru declanşarea peristaltismului intestinal se atinge abia după acest interval de timp, când metaboliţii de detoxifiere revin în intestin, pentru a fi eliminaţi;
• Frunzele de senna reprezintă unul din cele mai utilizate laxative de origine vegetală şi este rezultatul a peste 50 de ani de studii şi cercetări științifice;

MOD DE UTILIZARE

• Frunzele de senna sunt indicate în constipaţia acută, dar şi în toate cazurile în care defecaţia trebuie să decurgă cu un scaun moale (fisuri anale, hemoroizi, după intervenţii chirurgicale la nivel anal şi rectal, înainte şi după intervenţii chirurgicale în sfera abdominală)
• Pentru majontatea cazurilor se prescrie extractul de senna sub formă de capsule sau tablete în doze de 10-60 mg senozide pe zi, pe o durată de 10 zile maximum. Utilizarea lor peste 10 zile nu este recomandată.

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzle (din frunze):

• Se adaugă o linguriță de frunze de senna la 250 ml de apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15-20 de minute;
• Se administrează seara înainte de culcare;

Extractul de senna

• Capsule sau tablete in doză de 10-60 mg senozide pe^.zi;
• Se  administrează pe o durată de 10 zile maxim;

Extract fluid

• 1:1 cu 25% alcool;
• Se iau 0.5-2m1 pe zi;

Sirop de Senna

• Se iau 2-8ml pe zi;

EFECTE SECUNDARE

• Efectele secundare apar uneori chiar şi la administrare în doze  normale şi constau în colorarea în roşu a urinei;
• Administrarea în doze mari determină colici abdominale și apariţia de scaune apoase;
• În cazul administrării pe termen lung a preparatelor din senna, se poate pierdere masiv apă şi săruri (în special de potasiu);

COMBINAȚII

• Fructele şi frunzele de Senna se poate combina cu lemn dulce (Glycyrrhzza glabra), ghimbir (Zingiber officinalis), Elettaria sau fenicul (Foeniculum vulgare);

INTERACȚIUNI

• În cazul unui tratament concomitent cu glicozide cardiotonice, trebuie ţinut cont de faptul că eliminarea crescută a ionilor de potasiu din organism potenţează activitatea cardiotonică, albuminurie, hematurie, pigmentarea mucoasei intestinale (melanosis coli). Cassia este incompatibilă cu Cinchona, cu săruri de metale grele, minerale acide, carbonaţi si apă de var;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Preparatele de Sennae folium sunt contraindicate în caz de ocluzie intestinală, afecţiuni inflamatorii ale intestinelor, apendicită, alăptare precum şi în constipaţia cronică sau constipaţie spastică.

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.