Socul: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare
Socul (Sambucus nigra) o specie comună în Europa, Asia şi Africa de Nord. Vegetează prin păduri de foioase, locuri necultivate din regiunea de câmpie şi deal și în jurul locuințelor.
DESCRIERE BOTANICĂ
- Este un arbust indigen;
- Tulpina poate ajunge la 4-5m uneori chiar până la 10 m, neregulat ramificată;
- Frunzele sunt imparipenat compuse, cu 5-7 foliole eliptice sau ovat eliptice;
- Florile sunt pentamere, cu petale albe, grupate în cime corimbiforme compuse din 6 ramuri principale, cu miros plăcut;
- Fructele sunt bace negre, lucioase, sferice cu gust dulceag-acrișor;
PRODUSUL MEDICINAL
- Florile (Sambuci flos);
- Fructele (Sambuci fructus);
CUM SE RECOLTEAZĂ?
- Florile care se recoltează pe timp însorit, se usucă la soare puternic cu florile în sus, intr-un singur strat sau în camere bine aerisite;
- Fructele se recoltează când sunt coapte (septembrie- octombrie) şi se usucă ca şi florile;
CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?
- Florile conţin 3% flavonoide, reprezentate în mare parte de flavonoli (rutin, kemferol, cvercetol,. izoquercitine), 3% acizi fenolcarboxilici (clorogenic, p-cumaric, cafeic, ferulic), triterpene, acizi triterpertici (ursolic, oleanolic), steroli, glicozidă hidrocianică (sambunigrina), ulei volatil galben semisolid (datorită cantităţii mari de acizi graşi 66%: palmitic, linoleic, linolenic), esteri, cetone, aldehide şi alcooli, mucilagii şi taninuri, pectine, zaharuri simple și 8- 9% minerale;
- Fructele coapte conţin bioflavonoide, pigmenţi antocianici, ulei volatil,. taninuri, aminoacizi, zaharuri, rutin, o cantitate mare de vitamina C, vitarnina A şi substanţe minerale;
CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?
- Florile de soc proaspete au acţiune diaforetică (administrate sub formă de infuzie, favorizează eliminarea toxinelor prin transpiraţie), sudorifică, diuretică. Acțiunea diaforetică este nesemnificativă în florile uscate din cauza pierderii unei cantităţi mari de ulei volatil (prin uscare). Acţiunea diaforetică este datorată flavonoidelor şi acizilor fenolici;
- Bioflavonoidele stimulează circulaţia sanguină (infuzia este utilă în gripă, răceală, febră);
- Rutozida are acţiune asupra permeabilităţii capilare;
- Florile de soc au și acţiune anticatarală asupra aparatului respirator superior, acţiune sporită și de acţiunea antiinflamatoare. Astfel, florile de soc sunt indicate în orice inflamaţie catarală a căilor respiratorii superioare: laringită, amigdalită, rinită alergică sau sinuzită, alergie sau febra fânului). Acţiunea antiinflamatoare a florilor de soc este atribuită în general prezenţei acidului ursolic;
- Socul are de asemenea acţiune expectorantă, calmând astfel congestia plămânului, având o acţiune directă la nivelul mecanismului de secreţie a mucusului. Din acest motiv socul este utilizat în tratamentul bronşitelor şi pneumoniei;
- Florile de soc au și efect relaxant, direct asupra sistemului nervos, inducând relaxarea tuturor funcţiilor viscerale (anxietate, depresie, agitaţie, nervozitate şi calmarea nervilor). Efectul relaxant al florilor de soc este util pentru calmarea bronhiospasmului şi catarului. De asemenea, sunt recomandate la începutul afecţiunilor eruptive cum sunt pojarul şi vărsatul de vânt, deoarece produce erupţia în exterior accelerează vindecarea;
- Fructele de soc o acţiune similară florilor (diaforetică, diuretică, antiinflamatoare) şi laxativă;
- Siropul din fructe este o sursă bogată de vitamina C (poate fi utilizat profilactic iarna împotriva răcelilor);
- Acţiunea diuretică şi antiinflamatoare a fructelor justifică utilizarea lor în stările reumatice şi atritice;
MOD DE UTILIZARE
- Socul este indicat, în special, în răcelile comune, gripă, catar nazal, sinuzită, creşterea rezistenţa la infecţiile respiratorii, congestii cronice, alergie, infecţii ale urechii şi candidoză;
- Infuzia.din flori împreună cu alte plante reduce severitatea crizei febrei fânului, utilizată chiar cu câteva luni înainte de inceperea sezonului febrei fânului;
- Florile de soc sunt utilizate și pentru insomniile copiilor irascibili sau la inceputul unei erupţii infecţioase;
- Infuzia sau unguentul din flori de soc poate fi utilizat extern pentru tăieturi, răni, degerături, erupţii ale pielii, arsuri solare, sau piele sensibilă;
CUM SE ADMINISTREAZĂ?
Inhalații
- Se pun 2- 3 linguri cu flori de soc într-un vas cu apă clocotită;
- Se fac inhalații de 2 ori/zi, o dată la amiază și o dată seara;
Infuzie (din flori de soc)
- Peste 2 lingurițe de flori de soc se toarnă 250 ml apă clocotită;
- Pentru ameliorarea simptomelor gripei, răcelilor și guturaiului se beau 3 ceaiuri calduțe/zi ;
- Cu efect laxativ se poate prepara o infuzie din 1- 2 lingurite de flori la 200 ml apă clocotită carese ia seara la culcare;
Tinctură (din flori de soc)
- Se administreaza de 4 ori/zi, cîte 50-100 de picături, diluate în apă sau ceai;
Tinctură (din fructe de soc)
- Se administrează câte 30 – 40 picături de 3 ori pe zi, diluate în 50 ml apă fiartă şi răcită;
- Contribuie la normalizarea greutăți corporale, favorizează diureza acționînd ca drenor renal;
EFECTE SECUNDARE
Nu se cunosc;
COMBINAȚII
- Florile de soc se combină bine cu mentă, coada şoricelului, pentru răceală şi gripă, sau cu coada şoricelului și isop pentru gripă;
- Pentru stări catarale socul se poate combina cu splinariţă;
- O infuzie din flori de soc, sunătoare şi rădăcină de săpunariţă exercită o acţiune antivirală împotriva gripei de tip A și B (în vitro şi în vivo), cât şi asupra virusului Herpes Simplex Tip I în vitro;
- Fructele de soc, combinate cu cimbru, au acţiune expectorantă, de aceea se utilizează in tratamentul tusei;
INTERACȚIUNI
- Nu se cunosc;
CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII
- Scoarța de soc nu se va utiliza de către gravide deoarece are acţiune purgativă;
TOXICITATE
- În cazul utilizării în doze corecte nu apar nici un fel de efecte secundare;
- Frunzele şi scoarţa, folosite în doze mai mari, pot determina iritaţie gastro-intestinală;
- Fructele necoapte au uşor potenţial toxic.
BIBLIOGRAFIE:
-
- BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
- BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România,
- BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
- CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
- DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,
- PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
- TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.