Verbena (Verbena officinalis) este o specie care se găseşte în Europa, Africa de Nord, China şi Japonia. Creşte ca buruiană pe locuri virane, mirişti și pe marginea drumurilor.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este o plantă erbacee;
• Rădăcina este pivotantă cu un rizom scurt şi gros (0,5-1 cm);
• Tulpina este erectă cu 4 muchii, ramificată de 0,30 – 1 m;
• Frunzele sunt peţiolate, opuse, cele inferioare se usucă până la înflorire, sunr ovat-­triunghiulare, aproape până la bază simplu penat-sectate (trifoliate) iar cele superioare mai mici şi mai puţin divizate;
• Florile sunt mici pal-roşietice sau roz-pal, sunt grupate spiciform, au o corolă cu 5 petale, unite într-un tub cilindric, puţin curbat spre vârf, uşor bilabiată. Labiul superior are 3 lobi, din care cel mijlociu mai mare;
• Înflorește în iunie-septembrie;

PRODUSUL MEDICINAL

• Partea aeriană (Verbenae herba)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Partea aeriană se recoltează în timpul înfloritului, pe timp frumos;
• Se aleg plantele cu frunze şi flori multe, se taie din apropierea solului şi se usucă de preferinţă în poduri şi mansarde acoperite cu tablă;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Produsul vegetal conţine glicozide iridoide (verbenin, verbenalin, aucubin, bastatoside), principii amare, tanin, ulei volatil (citral, geraniol, limonene, verbenone), mucilagii, alcaloizi, saponine;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Verbina are o acţiune sedativă, relaxantă, tonic nervos, nervină, timoleptică, spasmolitică, afrodisiacă, ușor diaforetică, diuretică, emetică, sudorifică, tonică, emenagogă, hepatică, galactogogă, amară, aromatică, astringentă, excitant stomahică, antispasmodică, stimulentă a activității uterine şi potenţial hipotensivă;
• Verbina are acţiune tonică asupa sistemului nervos, calmând nervii şi tensiunea nervoasă. Ea este utilizată în tratamentul depresiei, stresului şi melancoliei, urmate de debilitate şi boală;
• Glicozidele au acţiune galactogogă, emenagogă;
• Verbina se utilizează cu succes în tratamentul migrenei și stresului;

MOD DE UTILIZARE

Intern

• Verbina este apreciată pentru acţiunea antideprimantă, fiind utilizată în special în tratamentul anxietăţii, depresiei, melancoliei, iritabilităţii, isteriei, convulsiilor generalizate şi epuizării nervoase provocată după o lungă perioadă de stres. Datorită acţiunii relaxante şi antispasmodice este utilizată în tratamentul astmului, migrenei, insomniei şi tusei nervoase;
• Verbina este tonicul ideal pentru sistemul nervos şi pentru refacerea după boli cronice. Verbina ameliorează durerile de cap iar fitoterapeuţii chinezii o utilizează pentru migrenă asociată ciclului menstrual;
• Poate fi utilizată pentru tulburări hepatice, icter, litiază biliară şi creşterea energiei în timpul convalescenţei. Infuzia de verbină este indicată pentru reducerea febrei (în faza de început a febrei) şi inducerea transpiraţiei;
• O cataplasmă cu plantă poate fi aplicată pe înţepăturile de insecte, echimoze şi luxaţii. Unguentul este utilizat în tratamentul eczemei, rănilor şi nevralgiei;
• Extractele de verbină s-au folosit drept remedii pentru muşcătura de şarpe, diaree, iar mestecarea plantei şi rădăcinei pentru întărirea gingiilor şi danturii;
• Pentru anxietate, depresii, nevroză, melancolie, isterie, relaxarea tensiunii nervoase, stres, insomnie şi dureri de cap (cu substrat nervos), debilitate, anorexie, spasme gastrointestinale, dispepsie, stimulentă hepatic, congestia ficatului şi a splinei, colecistită, dischinezie, migrenă, afecţiuni renale, stimularea sistemului imunitar şi transpiraţiei în stări febrile, tahicardie, bronşită, emfizem, astm, gastrită, dismenoree, oligurie, convalescenţă după febră sau după boli cronice se poate utiliza infuzia;
• Pentru epuizare nervoasă, stimularea ficatului şi digestiei, stările toxice, icter, litiază renală şi tulburări care implică exces de acid uric sau gută este indicată tinctura;

Extern

• Pentru răni, abcese, înţepături de insecte, nevralgii, reumatism, afecţiuni ale cavităţii bucale (stomatită, paradontoză, gingivită), faringită, sinuzită, conjunctivită, polipi, eczeme, echimoze, furunculoză, muşcături de şarpe, tumori este indicat decoctul utilizat ca apă de gură pentru afecţiunile bucale, pentru spălături sau comprese;
• Pentru reurnatism și pleurezie se pot face cataplasme cu plantă mărunţită amestecată cu apă caldă, pe zonele dureroase;

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie

• Se adaugă 1-2 linguri de plantă la 200ml de apă clocotită;
• Se lasă la infuzat 15 minute;
• Se beau 1-2 căni pe zi;

Decoct

• Se adaugă1-2 linguri de plantă la 200ml de apă;
• Se fierbe câteva minute;
• Se fac spălături locale şi gargare în cazul afecţunilor bucale;

Extract fluid

• 1:1 cu 25% alcool;
• Se iau 2-4 ml de 3 ori/zi;

Tinctură

• 1:1 cu 40% alcool;
• Se iau 5-10 ml de 3 ori/zi;

EFECTE SECUNDARE

• Nu se cunosc;

COMBINAȚII

• Se poate combina cu gura lupului (Scutellaria laterflora), valeriană americană (Cypripedium pubescens) și ovăz (Avena sativa) pentru stări depresive, insomnie cu substrat nervos sau anxietate;

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se utilizează în timpul sarcinii deoarece stimulează contracțiile uterine;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.