Ciubotica cucului: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare
Ciubotica cucului (Primula veris) se întâlnește în Europa şi Asia de vest. Creşte în flora spontană prin fâneţe si păşuni insorite, prin pajişti, poieni, luminişuri de pădure, margini de pădure, livezi, lunci, fâneţe, de la zona de deal până la zona montană. Este şi plantă de cultură.
DESCRIERE BOTANICĂ
- Este o plantă erbacee, perenă care prezintă un rizom cilindric din care pornesc numeroase rădăcini ramiflcate la vârf, dese, subţiri. La suprafaţa părnântului din rizom creşte o rozetă de frunze, eliptic ovale cu vârf obtuz, marginea crenelată şi ondulată pe faţa inferioară păroasă şi nervuri proeminente;
- Tulpina floriformă este erectă, nefoliată, cu înălţimea până la 25-30 cm este de tip scap, se termină printr-o inflorescenţă;
- Are 6-18 flori, catifelat păroase, cu corola tubuloasă, galben-aurie, cu o pată portocalie la bază, cu corola tubuloasă, grupată umbelă (înflorire, aprilie-mai);
- Fructele sunt capsule elipsoidale. Primula elatior prezintă unele diferenţe faţă de Primula veris (rizomul are rădăcini subţiri, ramificate, de culoare brun-roşcată, frunze1e se termină brusc în peţiol, marginea este neregulat-dinţată, corola este galben-sulfurie, la uscare verzuie şi prezintă la bază un inel galben-verzui până la portocaliu, capsula este cilindrică);
PRODUSUL MEDICINAL
- Rădăcina şi rizomul (Primulae rhizoma cum radicibus);
- Florile (Primulae flos);
- Frunzele (Primulae folium);
CUM SE RECOLTEAZĂ?
- Rădăcinile şi rizomii se recoltează primăvara devreme sau toamna (în septembrie), se spală şi se usucă în camere bine aerisite;
- Rizomii şi rădăcina uscată au miros plăcut, în stare proaspătă, neavând miros;
- Florile și frunzele se recoltează fără pedunculii florali (în aprilie-mai) şi se usucă în strat subţire la umbră;
CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?
- Rizomul şi rădăcina conţin 5-10% saponine triterpenice care au ca aglicon primulagenina A, heterozide generatoare de ulei volatil, zaharuri, taninuri, enzima primveraza, flavone, amidon etc. În rădăcinile proaspete se găsesc glicozizi fenolici, care sunt scindaţi datorită activităţii primverazei în timpul uscării;
- Florile conţin saponine, flavonoide (quercetina, luteolin, kemferol, apigenin), glicozile fenolice, tanin, uleiuri volatil, iar frunzele conțin cantităţi apreciabile de vitamina C şi beta caroten. Saponozidele din ciubotica cucului conţin şi fracţiuni cu actiune hipertensivă si spasmogenă.
- Frunzele de ciubotica cucului conţin acid ascorbic și până la 5%, betacaroten;
- Aceeași compoziţie chimică şi aceleaşi utilizări le are şi Primula elatior. Aceasta infloreşte mai devreme (sfârşitul lui martie) iar rizomul este de culoare brun-roşcat şi florile galben-sulfurii cu o pată portocalie la bază;
CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?
- Rizomii, rădăcina, florile și frunzele au acţiune puternic expectorantă, antiseptică, antibiotică, antifungică, sedativă, fluidifiantă a secreţiilor ronhice, sudorifică, calmantă, cicatrizantă, hemostatică, emolientă şi uşor diuretiă. În cantităţi mari are acţiune antisecretoare și emetică. Extem acţioneaiă ca topic;
- Derivatii flavonoicii din flori sunt cei mai putemici din punct de vedere biochimic, acţionând antioxidant, antiinflamator şi antispasrnodic. Ei inhibă eliberarea histaminei şi acţionează pentru neutralizarea radicalilor liberi;
- Proprietăţile antispasmodice şi antiinflmatoare ale florilor de ciubotica cucului, le fac potenţial utile în tratamentul astmului şi altor tulburări alergice. Florile de ciubotica cucului sunt de asemenea utilizate în tratamentul pojarului sau sub formă de unguent pentru calmarea arsurilor solare;
- S-a observat că ciubotica cucului are acţiune anti-exudativă (probabil datorată tot saponozidelor) observată în edeme şi un efect hemolitic (efect utilizabil, pe cale externă, în contuzii);
- Conţinutul bogat în saponine al rădăcinei este probabil răspunzător pentru capacitatea sa de a trata bronşita, stimulând pe ale reflexă secreţia traheobronşică;
- Rădăcina are de asemenea o uşoară acţiune diuretică, antireumatică şi de reducere a coagulării sângelui. Rădăcina este un puternic expectorant, stimulând secreţia suplimentară de mucus, uşurând astfel eliminarea flegmei. Rădăcina are acţiune emolientă şi antipruriginoasă (afectiuni dermatologice);
- Frunzele de cibotica cucului au proprietăţi similare rădăcinilor dar au o acţiune mai slabă;
- Florile au acţiune sedativă, fiind recomandate în special pentru insomnie şi sindromul de hiperactivitate al copiilor. Pentru acidul primulinic, s-au evidenţiat efecte anestezice locale şi antiaritmice. Ciubotica cucului este un remediu sedativ şi relaxant, indicat în stări de tensiune şi excitabilitate nervoasă. Florile conţin o cantitate mai mare de ulei volatil cunoscut sub denumirea “primula camfor”, care este indicat în insomnie şi tensiune nervoasă;
MOD DE UTILIZARE
- Produsele vegetale se folosesc ca adjuvante în inflamaţii ale căilor respiratorii (bronşite cronice sau acute). Ciuboţica cucului este utilizată în tuse cronică, asociată în special bronşitei cronice şi pentru congestia mucoaselor. În fitoterapie, ceaiul de ciuboţica cucului este folosit ca sedativ mediu in tratamentul oboselii, durerii de cap şi a insomniei. Apa din flori de ciuboţica cucului este utilizată ca loţiune pentru piele;
- În tusea de diverse etiologii, rinită, rinosinuzită, pneumonie, gripă, guturai este indicată infuzia din flori şi decoctul din rizomi şi rădăcini;
- Pentru migrene, nevralgii, dureri reumatice sau ca și tonic nervos și cardiac, are efect benefic în inflamaţia miocardului, în hidropizie este recomandată infuzia;
- În afecţiuni nervoase asociate cu palpitaţii şi tremurături, epilepsie, indigestii, diaree este indicată infuzia din flori sau decoctul din rizomi şi rădăcini;
- Pentru afecţiuni ale inimii se poate folosi vinul medicinal din flori;
- Extern se poate folosi pentru durerile reumatismale şi articulare, gută, contuzii (cataplasme cu frunze proaspete, opărite și aplicate calde pe locurile dureroase – calmează durerile şi comprese cu infuzie pentru uz extern). Pentru hemoragii externe, calmarea durerilor şi vindecarea rănilor se pot face spălături şi comprese de mai multe ori/zi cu infuzie din flori;
CUM SE ADMINISTREAZĂ?
Infuzie (din flori)
- 1-2 linguriţe de flori la 250m1 apă clocotită;
- Se lasă la infuzat 15 minute;
- Se consumă 2-3 căni pe zi;
Infuzie (din flori, pentru uz extern)
- 2-3 linguriţe de flori la 250m1 apă clocotită;
- Se lasă la infuzat 20 minute;
Decoct (din rizomi şi rădăcint)
- 1 linguriţă de pulbere rizomi si rădăcini la 250m1 apă;
- Se fierbe 5-10 minute;
EFECTE SECUNDARE
-
În doze mari preparatele din Primulae radix determină tulburări gastrice, greaţă, vomă;
COMBINAȚII
- Pentru tuse, ciuboţica cucului se poate combina cu podbal (Tussilago farfara) şi anason (Pimpinella anisum);
- Ca relaxant nevrin se poate combina cu floare de lămâi (Citrus lemon) sau cu gura lupului (Scutellaria lateriflora) iar pentru isterie şi stări anxioase cu gura lupului (Scutellaria lateriflora)şi cu valeriana americana(Cypripedium pubescens);
- Pentru insomnie se poate combina cu hamei (Humulus lupulus) şi floarea pasiunii (Passiflora incarnata) iar pentru isterie şi stări anxioase cu gura lupului (Scutellaria lateriflora) şi cu valeriana americana (Cypripedium pubescens);
- Pentru gută şi reumatism se poate combina cu flori de soc (Sambucus Nigra), frunze de urzici (Urtica dioica) și rădăcini de păpădie (Taraxacum officinale);
- Pentru astm bronşic şi răceală e poate combina cu flori de soc (Sambucus Nigra);
INTERACȚIUNI
- Nu se cunosc;
CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII
- Polenul poate cauza dermatite de contact;
TOXICITATE
- În cazul dozării corecte nu apar efecte nedorite.
BIBLIOGRAFIE:
- BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
- BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
- BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
- CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
- DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,
- PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești,
- STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
- TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.