Osul iepurelui: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Publicat in Plante medicinale 8 martie 2021

Osul iepurelui (Ononis spinosa) este o specie care vegetează în fâneţe, păşuni aride, mărăcinişuri, în locuri nisipoase, de la câmpie până în regiunile subalpine. Este destul o plantă rar întâlnită  în flora ţării.

DESCRIERE BOTANICĂ

  • Osul iepurelui este un subarbust, peren, spinos;
  • Are un rizom continuat cu o rădăcină flexibilă, lungă de 30-70 cm;
  • Tulpina este ramificată, lemnificată la bază, păroasă, cu înălţimea de 30-70 cm, foarte spinoasă;
  • Ramurele sunt prevăzute cu spini rigizi, din care unul este terminal, iar 2-3 laterali;
  • Frunzele superioare sunt simple iar cele inferioare trifoliate, cu foliole ovale, dinţate pe margine;
  • Florile sunt papilonate de culoare roz cu dungi închise, dispuse către vârf (inflorire, iunie-iulie);
  • Fructul este o păstaie păroasă, mică cu 1-2 seminţe;

PRODUSUL MEDICINAL

  • Rădăcina (Ononidis radix)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

  • Rădăcina se recoltează primăvara (martie, aprilie) sau toamna (septembrie, octombrie);
  • Rădăcinile se scot din pământ, se taie coletul şi se replantează pentru refacerea plantei;
  • Rădăcinile se curăţă de pământ, se spală într-un jet de apă și se taie bucăţi de 20-25 cm;
  • Se despică în lungime sau se taie rondele de 1-2 mm;
  • Se usucă la soare în strat subţire, întorcându-se din când în când sau în curenţi de aer;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

  • Osul iepurelui conţine izoflavone (ononina), triterpene (onokol sau onocerina), steroli (sitosterolul), tanin, ulei volatil (trans-anetol, carvonă, mentol);
  • Studii recente au evidenţiat prezenţa saponinelor care au o acţiune diuretică;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

  • Osul iepurelui are o acţiune diuretică, acţiune datorată sinergismului dintre saponozide, flavonoide, terpene şi fracţiunilor volatile;
  • Este un diuretic foarte bun care favorizează eliminarea calculilor renali şi facilitează eliminarea clorurilor;
  • Osul iepurelui manifestă totodată și o acțiune antiseptică urinar, colagogă, antireumatică şi actionează pozitiv asupra schimburilor metabolice;
  • Osul iepurelui are proprietatea de a diminua tensiunea arterială;
  • După unii cecetători, are și o acţiune asupra corticosuprarenalei, afirmaţie bazată pe efectele benefice în artritele cronice, în stări alergice și eczeme;

MOD DE UTILIZARE

Intern

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Decoct (din rădăcină)

  • Se adaugă 4 linguri rădăcină plantă la 1 litru de apă;
  • Se fierbe 30 minute la foc mic;
  • Se bea fracţionat pe parcursul zilei;

 Decoct2 (din rădăcină)

  • Se adaugă 4 linguriţe rase la 1 litru apă rece;
  • Se fierbe 30 minute;
  • Se bea fracţionat pe parcursul unei zile;

Decoct3 (din frunze)

  • Se adaugă 3 linguriţe de frunze uscate şi mărunţite la 250m1 apă;
  • Se fierbe 10 minute;
  • Se beau 2-3 căni pe zi, pe stomacul gol;

Macerat la rece (din rădăcină)

  • Se adaugă o linguriţă rădăcină mărunţită la 250m1 apă;
  • Se pune la macerat 12 ore, Se beau 2-3 căni pe zi;

Tinctură (din rădăcină)

  • Se pun 20% rădăcină cu alcool de 70° ;
  • Se iau 10-15 picături pe zi;

EFECTE SECUNDARE

  • Prin administrarea prelungită a decoctului de osul iepurelui se observă o diminuare a intensităţii acţiunii diuretice;

COMBINAȚII

  • Nu se cunosc;

INTERACȚIUNI

  • Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

  • Nu se cunosc;

TOXICITATE

  • Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
  2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
  3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
  4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
  5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
  6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
  7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
  8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
  9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
  10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *