Plopul negru: Beneficii, Proprietati Terapeutice si Mod de Utilizare

Plopul negru (Populus nigra) este o specie care creşte prin poieni umede, prin lunci, din regiunea de câmpie şi de dealuri joase.

DESCRIEREA BOTANICĂ

• Este un arbore foios;
• Tulpina are o înălțime de 30-35 m, uneori cu umflături la  bază. Scoarta este cenuşie cu ritidom format de timpuriu, negricios și brăzdat  longitudinal. Coroana este largă şi rară;
• Muguri foliari sunt fusiformi, brun-gălbui, conici, alungiţi şi uşor curbaţi la vârf, vâscoşi-aromatici;
• Muguri florali sunt mai mari, depărtaţi de lujeri;
• Frunzele sunt lung-peţiolate, rombic-ovate sau triunghiulare;
• Florile sunt dispuse în amenţi.Înflorește din martie până în aprilie;

PRODUSUL MEDICINAL

• Mugurii (Populi gemma);

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Mugurii se recoltează primăvara, de la sfârşitul lunii februarie până la începutul lunii aprilie, și se usucă în aer liber în strat subţire;

CARE SUNT COMPUȘII SĂI  BIOLOGIC ACTIV?

• Investigările chimice asupra exudatului (rezinei) din mugurii diferitelor specii de plop au urmărit identificarea unor compuşi caracteristici fiecărei specii, precum şi măsura în care aceştia reprezintă surse de propolis (propolisul, prezintă o serie de similitudini cu rezina de pe mugurii de plop);
• Indiferent de specia furnizoare a mugurilor, materialul lipofil, rezinos conţine agliconi flavonici (flavone, flavonoli şi flavanone). Studiile asupra rezinei obţinute din plop au dovedit prezenţa derivaţilor flavonici (crizol, tetocrizol, apigenol), a flavonolilor (galangina, izalpinina, cvercetol, kemferol ş.a.) şi a flavanonelor (pinocembrina, pinostrobina);
• Mugurii mai conţin acizi polifenolcarboxilici (cafeic, izofeluric, dimetilcafeic), acizi graşi, alcoli alifatici, sescviterpene (bisabolol), uleiuri volatile, tanin;

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

Intern:

• Extractele din muguri de plop negru sunt recomandate în tratamentul afecţiunilor acute şi cronice ale aparatului respirator;
• În colica renală, hipotensiune, arterită este indicat maceratul glicerinat din muguri;
• Pentru pielocistită, prostatită, nefrită, uretrită, spondilită anchilozantă, bronşită, astm bronşic este recomandată infuzia din muguri;
• În neoplazii sunt indicate infuziile și tinctura din muguri;

Extern

• Pentru cancerul de piele, cancerul mamar, eczeme, degerături, hemoroizi, fisuri anale, tuberculoză cutanată, arsuri, răni se recomandă spălături şi cataplasme cu infuzie sau decoct. Ulterior acestea se ung cu unguent din muguri de plop negru sau cu extract uleios;
• Pentru acnee, foliculite, dermatomicoză, candidoze, actinomicoze și eczeme se pot face spălături şi cataplasme cu infuzie din muguri;
• Pentru reumatism și lupus se fac băi locale și cataplasme cu infuzie după care se ung cu unguent din muguri de plop negru sau cu extract uleios;

CUM SE ADMINISTREAZĂ?

Infuzie (din muguri)

• 2 lingurite muguri la 200m1 apă clocotită;
• Se lasă acoperit 15 minute;
• Se beau 2-3 ceaiuri pe zi;

Decoct (din muguri)

• 2 linguriţe de muguri la 250ml apă clocotită;
• Se fierb la foc mic 5-10 minute;
• Se beau 2-3 ceaiuri pe zi;

Decoct și infuzie (pentru uz extern)

• 2-3 linguriţe la 250 ml de apă;

Tinctură (din muguri)

• 20% cu alcool 70^°
• Se iau câte 30 picături de 3 ori/zi;

Extract uleios (din muguri)

• 20g muguri zdrobiţi;
• Se macerează într-un vas închis timp de 24 ore cu 5 ml alcool;
• Se adaugă 100 ml ulei de floarea soarelui şi se lasă la macerat 10 zile;

EFECTE SECUNDARE

• Esterii acidului cafeic pot provoca alergie de contact;

COMBINAȚII

• Pentru arterită se poate asocia maceratul din muguri de plop negru cu macerat glicerinat din muguri de mur (Rubus fructicosus) și tinctură de passiflora (Passiflora incarnata);
• Pentru artrita reumatoidă mugurii de plop se pot combina cu cohos negru (Cimicifuga racemosa), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata) şi ţelină (Apium graveolens);

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE:

• Nu se cunosc efecte toxice.

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești,
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești,
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași,
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.