Lavanda (Lavandula angustifolia) este o specie originară regiunea mediteraneană. Creşte spontan în Franţa, Italia, Spania, Afi^–ica de Nord până la altitudini de 1500-1800 m. În aceste regiuni este şi cultivată.

DESCRIERE BOTANICĂ

• Este un semiarbust peren cu aspect globulos
• Are o rădăcină lignificată care poate ajunge la 2-3 cm
• Tulpina este puternic ramificată de la bază. Ramificaţiile care se ramifică şi ele la rândul lor;
• Atinge înălţimea de 30-70 cm chiar 100 cm. Ramurile tinere au patru muchii cu perişori deşi, cenuşii, iar cele bătrâne, lignificate, cu scoarţa exfoliată. Frunzele opuse, liniare, intregi, lungi de 2-3 cm şi late de 3-5 mm, cele inferioare cenuşii, păroase, iar cele superioare cenuşiu-verzui, mai puţin păroase. Flori plăcut mirositoare, de culoare albastru-violet, spiciforme, compuse din 4-12 verticile, suprapuse (înflorire, iunie­august); are o longevitate de 20-30 ani.

PRODUSUL MEDICINAL

• Florile (Lavandulae flos)
• Uleiul volatil (Lavandulae aetheroleum)

CUM SE RECOLTEAZĂ?

• Florile se recoltează în prima jumătate a zilei (atunci conţin cea mai mare cantitate de ulei volatil, respectiv principii active), când au corola nedeschisă
• Se usucă la umbră, în strat subţire
• Uleiul volatil Lavandulae aetheroleum este obţinut prin distilarea cu vapori de apă a florilor de lavandă. Este un ulei este incolor sau gălbui cu miros plăcut şi gust amar, aromat

CARE SUNT COMPUȘII SĂI BIOLOGIC ACTIVI?

• Florile de lavanda conţin până la 0,8% ulei volatil iar cele uscate până la 1,5%
• Uleiul conține peste 40 de substanțe dintre care 30-60% acetat de linalil, 20-35% linalool, care imprimă mirosul caracteristic al uleiului de lavandă, cineol, geraniol, nerol, borneol, terpineol, linabol, camfor, pinen, limonen
• Acetatul de lavandulil, lavandulolul, cis- şi trans­occimenul sunt compuşi caracteristici ai uleiului de lavandă, iar perilaalcoolul este important datorită acţiunii sale farmacologice
• Produsul vegetal mai conţine flavonoide, cumarine (dihidrocumarina, herniarina, umbeliferona), fitosteroli, 5- 10% taninm acid oleanolic, acid ursolic și triterpenoide

CARE SUNT PROPRIETĂȚILE SALE TERAPEUTICE?

• Principiile active ale plantei au acțiune antiseptică, antispastică, carminativă, calmantă, diuretică, colagogă, uşor sedativă, stomahică, tonică și stimulentă
• Uleiul volatil (acetat de linalil) determină o acţiune sedativă prin intermediul receptorilor olfactivi, dar probabil şi direct la nivelul sistemului nervos central. De asemenea, studii în vivo și în vitro au demonstrat o acţiune anestezic locală a uleiului de levănţică (dependentă de doză), acţiune datorată acetatului de linalil şi linalolului
• Uleiul de lavandă reglează excitabilitatea unor receptori interni şi creşte pragul de excitabilitate a inimii. Uleiul volatil are o acțiune de promovare a normalizării nivelului plasmatic al lipidelor totale
• De asemenea, s-a demonstrat că alcoolul perilic (o monoterpenă a uleiului volatil de lavandă) are un efect de regresie a tumorilor pancreatice, de ficat şi de sân (studii pe animale). Are acţiune chemopreventivă în cancerul de colon, de piele şi de plămân şi ca un agent chimioterapeutic în cancerul de prostată
• Datorită acţiunii sedative, florile de lavandă sunt recomandate în stări de nelinişte, anxietate, agitaţie psihomotorie, în dereglări vegetative şi sindrom neurastenic
• Prin cele trei acţiuni combinate (sedativă, spasmolitică şi colagog-carminativă), produsul vegetal acţionează asupra unor tulburări funcţionale digestive (tulburări ale stomacului iritabil și intestinelor de origine nervoasă, meteorism, sindrorn Roehmheld)
• Lavanda are efect relaxant asupra tractului digestiv, calmează spasmele și colicile asociate tensiunii nervoase şi anxietăţii, flatulenţa, greaţa și indigestia.
• Lavanda are și calităţi relaxante şi calmante asupra sistemului nervos, fiind utilizată pentru dureri de cap, migrenă, depresie, palpitaţii, insomnie, iritabilitate şi somn agitat. O infuzie sau tinctură de levănţică sau inhalaţie cu ulei volatil este extraordinară pentru efectul relaxant asupra psihicului şi corpului.
• Este totodată și un bun remediu pentru anxietate, nervozitate şi simptome fizice cauzate de stres. Uleiul de lavandă este considerat un echilibrant al emoţiilor si disarmoniilor lăuntrice precum şi pentru îmbunătăţirea stării de spirit. Lavanda stimulează sistemul nervos, refacerea vitalităţii persoanelor afectate de epuizare nervoasă
• Lavanda poate fi utilizată de asemenea în astm, în special în astmul caracterizat de nervozitate excesivă
• Topic, lavanda poate fi adăugată unui unguent utilizat pentru afecţiuni artritice, articulaţii dureroase, nevralgie. Acţiunea antiinflamatoare, antiseptică, anestezică local şi antimicrobiană a uleiului volatil sunt cele care acţionează în cazul tratamentului durerilor reumatismale moderate, arsuri solare, înţepături de insecte, răni minore ş.a.
• Lavanda ajută de asemenea la detoxifierea organismului prin creşterea eliminării toxinelor prin piele şi are o moderată acțiune diuretică. Prin compușii săi bioactivi creşte debitul biliar şi urinar, ajută la refacerea celulelor pielii, decongestionează mucoasa nazală, declanşează şi reglează fluxul menstrual, previne degenerescenţa tisulară, opreşte sângerarea rănilor, stimulează refacerea celulelor şi circulatia sanguină și stimulează rezistenta sistemului imunitar impotriva infecţiilor bacteriene (uleiul volatil este un puternic antiseptic indicat pentru acţiunea impotriva bacteriei difteriei, febrei tifoide, streptococilor şi pneumococilor)

MOD DE UTILIZARE

 Intern

• Lavanda este utilizată pentru durere de cap, leşin, ameţeală, greată, convulsii, inflamaţii, infecții, flatulenţă, tulburări nervoase, probleme dentare, herpes, ulceraţii ale gurii, faringită, riduri
• Sub formă de infuzie, ulei volatil, inhalaţie sau frecție, lavanda este recomandată pentru răceală, tuse, astm bronşic, bronşite, pneumonie, durere în gât şi laringită. Ceaiul de lavandă produce transpiraţie şi reduce febra. 
• Infuzia sau tinctura sunt recomandate pentru stomac, infecții intestinale cu vomă sau diaree. Uleiul de lavandă ameliorează durerea şi inflamaţia şi poate fi utilizat în tratamentul scabiei
• Pentru astenie, insomnie, migrenă, somn agitat, anxietate, stres, afecțiuni cardiace de origine nervoasă și bolile de ficat este indicată infuzia şi tinctură din flori
• Pentru epilepsie, afecţiuni ale căilor respiratorii, tulburări digestive, balonări, tuse, tuse convulsivă, hepatită cronică, dischinezie hipotonă şi atonă și reumatism este indicată infuzia

Extern

• Pentru nevroză și stimularea atenției este indicat uleiul volatil (10 picături de ulei volatil adăugat la o baie caldă, făcută cu o jumătate de oră înainte de culcare. Are un efect sedativ pentru sistemul nervos)
• Pentru reconfortarea organismului, nevroză, calmarea după surnenaj și iritabilitate nervoasă este indicată infuzia şi uleiul volatil, adăugate apei de baie
• În caz de migrenă, arsuri și contuzii se fac comprese cu extract fluid şi pentru migrenă se fac fricţiuni la tâmple cu tinctură)
• În caz de răni, tăieturi, zgârâieturi, arsuri, luxații, întepături de insecte şi muşcături de animale, crampe musculare, eczeme, acnee, ulcer varicos și dureri de urechi se fac spălături şi cataplasme locale cu infuzie şi ulei volatil (aplicat local stimulează refacerea ţesuturilor în cazul cicatricilor)
• Pentru febră, răceală și gripă se fac frecţii corporale cu oţet medicinal
• În caz de paralizie, proasta circulaţie a sângelui, relaxarea musculaturii, combaterea crampelor musculare, stări de iritabilitate şi insomnie, dureri artritice, reumatism, spasme astmatice şi bronşice se fac masaje cu ulei volatil de lavandă (25 picături ulei volatil se amestecă cu 50ml ulei de floarea sorelui, de măsline sau de germeni de grâu)

CUM SE ADMINISTEAZĂ? 

Infuzie (din flori)

• Se adaugă 1-2 linguriţe flori la 250ml
• Se beau 2-3 căni pe zi din care una seara la culcare;
• Pentru afecţiuni renale infuzia se prepară din 3 linguriţe produs şi se beau 2 căni pe zi

Tinctură (din flori)

• 1:5 în alcool 70^°
• Se iau 15-20 de picături de 3 ori pe zi

Extract fluid (din flori)

• Se adaugă un pumn de flori la 1 litru de alcool
• Se lasă la macerat 14-15 zile,
• Se fac comprese pe locurile afectate
• Pentru migrene se pot face şi inhalaţii

Infuzie (pentu băi)

• Se adaugă un pumn de flori la 1 litru de apă clocotită
• Se lasă acoperit 20-30 minute,
• Se adaugă apei de baie

Oțet medicinal

• Se adaugă 60-80 g de flori de lavandă tocate mărunt la 1 litru de oţet de mere
• Se pun la macerat timp de 7 zile

EFECTE SECUNDARE

• La administrarea pe cale orală a preparatelor cu ulei volatil de eucalipt sau eucaliptol pot să apară reacţii de sensibilizare gastrică (greaţă, stare de rău);
• Nu se administrează pe cale orală doze mari de ulei volatil deoarece determină disfuncţii gastrointestinale, hipotensiune, hipotermie, stări confuzionale, fenomene epileptice (datorate eucaliptolului), iritaţii renale;

COMBINAȚII

• Pentru afecţiuni ale căilor respiratorii, gripă sau tuse, se face o infuzie dintr-un amestec de flori de lavandă, flori de soc, limba mielului, măturice și trei fraţi pătaţi.
• Se adaugă o lingură de amestec la 250ml de apă clocotită
• Se beau 2-3 căni pe zi din care una seara la culcare

INTERACȚIUNI

• Nu se cunosc;

CONTRAINDICAŢII ŞI PRECAUŢII

• Nu se cunosc;

TOXICITATE

• Nu se cunosc efecte toxice;

BIBLIOGRAFIE:

1. BOJOR O., POPESCU O., 2001: Fitoterapie tradițională și modernă, Ed. Fiat Lux, București,
2. BORZA AL. 1969: Dicționar etnobotanic, Ed. Adademiei R. S. România
3. BUTURĂ V., 1979: Enciclopedie de etnobotanică românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,
4. CIOCÎRLAN V., 2001: Flora ilustrată a României. I-II. Ed. Ceres,
5. DUKE J., 1997: The Green pharmacy, The Ultimate Compendium of Natural Remedies from the World`s Foremost Authority on Healing Herbs, ed. Rodale Press,  
6. PÂRVU C., 2000: Universul plantelor, Ed. Enciclopedică, Bucerești,
7. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2003: Mic tratat de fitomedicină, Ed. World Galaxy, Ploiești
8. SCARLAT M.A., TOHĂNEANU M., 2009: Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, Ploiești
9. STĂNESCU U., MIRON A., HĂNCEANU M., APROTOSOAIE C., 2002: Bazele farmaceutice, farmacologice și clinice ale fitoterapiei, Vol. I, II și III, Editura G. T. Popa, Iași
10. TSAY H.S., SHYUR L.F., AGRAWAL D.C., WU Y.-C., WANG S.-Y. 2016: (Eds.)Medicinal plants – Recent advances in research and development, Springer.